- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Finante-Banci

Economiştii intervievaţi de Reuters se aşteaptă să nu mai fie majorări de dobânzi în România. „Considerăm că majorarea dobânzilor în regiune va fi încheiată.”

10 Jan, 23:07 • Gabriela Andreescu
Decizia de recentă Băncii Naţionale a României (BNR), de majorare a ratei dobânzii de politică monetară de la 6,75% la 7%, ar putea indica finalul campaniei agresive de înăsprire a politicii monetare din Europa Centrală, care a avut loc în ultimele 18 luni. Pe de altă parte, înăsprirea persistentă a pieţelor forţei de muncă din regiune, dar şi alte obstacole, afectează calea spre o inflaţie mai scăzută, arată o analiză realizată de Reuters.
Economiştii intervievaţi de Reuters se aşteaptă să nu mai fie majorări de dobânzi în România. „Considerăm că majorarea dobânzilor în regiune va fi încheiată.”

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât marţi, 10 ianuarie, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, de la 6,75% pe an, anterior, începând cu data de 11 ianuarie. 2023. Această decizie, relativ modestă consolidează opinia în rândul economiştilor că regiunea, care a fost în fruntea înăspririi politicii monetare pe plan global, pentru a contracara inflaţia ridicată, întoarce pagina majorării dobânzilor, scrie Agerpres.

Economiştii intervievaţi de Reuters de la mijlocul lunii decembrie şi până la începutul lunii ianuarie se aşteaptă să nu mai fie majorări de dobânzi în România, Polonia, Ungaria şi Cehia.

BNR a anunţat că avansul mai lent al economiei şi energia mai ieftină vor ajuta la reducerea inflaţiei sub 10% anul acesta, de la un nivel de peste 16% în prezent, mai devreme decât se estima anterior.

Începând cu luna iunie 2021, Polonia şi Cehia au majorat dobânzile cu aproape 700 puncte de bază, iar Ungaria a majorat dobânzile cu peste 1.200 puncte de bază, stabilind cel mai ridicat nivel al costurilor de împrumut din Uniunea Europeană. După aceste majorări, economiștii se așteaptă la o relaxare a politicii monetare în regiune.

„Considerăm că majorarea dobânzilor în regiune va fi încheiată. Aşadar, principala întrebare este când va scădea suficient inflaţia în regiune astfel încât băncile centrale să fie dispuse să înceapă normalizarea condiţiilor monetare”, au spus economiştii de la ING.

Guvernatorii băncilor centrale din Polonia şi Cehia nu exclud complet noi majorări ale dobânzilor, iar unii investitori cred că va urma o nouă înăsprire a politicii monetare în România, unde banca centrală, posibil ţinând seama de exemplul nefericit de anul trecut al Ungariei, nu a stabilit dacă a încheiat majorarea dobânzilor. Dar cei care au această opinie sunt în minoritate. Luna trecută, rata inflaţiei a încetinit în Polonia, cea mai mare economie a regiunii, mai scrie sursa citată.

Citește și: Chinezii vor construi lotul 3 din Autostrada de Centură București Nord, după ce contestația turcilor de la IC Ictas a fost respinsă

Economiştii intervievaţi de Reuters se aşteaptă să nu mai fie majorări de dobânzi în România, Polonia, Ungaria şi Cehia
Economiştii intervievaţi de Reuters se aşteaptă să nu mai fie majorări de dobânzi în România, Polonia, Ungaria şi Cehia

Economiştii intervievați se aşteaptă la posibile reduceri ale dobânzilor în Ungaria şi Cehia, cea din urmă înregistrând un declin de aproape 10% al salariilor reale, conform celor mai recente date. Coroana cehă s-a apreciat săptămâna aceasta la cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani, eclipsând alte evoluţii din regiune.

Inflaţia încă este aşteptată să crească la începutul lui 2023 în unele ţări din Europa Centrală, pe baza estimărilor băncilor centrale, înainte de a scădea sub 10% până la finalul anului. Dar unii economişti observă că recenta scădere a costurilor cu energia, în 2022 un motor important al creşterii preţurilor în Europa Centrală dependentă de importuri, ar putea afecta evoluţia inflaţiei în viitor.

„Evoluţia crizei energiei în Europa s-a modificat semnificativ în ultimele săptămâni, vremea mai caldă decât de obicei a redus cererea pentru încălzire şi a dus la scăderea semnificativă a preţului gazelor. Aceste evoluţii vor ajuta la îmbunătăţirea poziţiilor externe şi la scăderea presiunilor inflaţioniste în Europa Centrală”, a apreciat Liam Peach de la Capital Economics.

Chiar şi aşa, dezinflaţia poate provoca riscuri, inclusiv modificarea evoluţiei salariilor reale, o posibilă recesiune care nu va ocoli piaţa muncii, în timp ce aşteptările inflaţioniste devin ancorate peste obiectivele băncilor centrale.

„Rămânem prudenţi în privinţa revenirii creşterii pozitive a salariilor reale spre finalul lui 2023, care ar stopa dezinflaţia în Polonia”,a avertizat Agata Urbanska-Giner, economist la HSBC.

Citește și: Wizz Air a anunțat că închide de pe data de 10 ianuarie baza de la Bacău, deschisă în 2020. Compania dă vina pe „mediul macroeconomic complicat”

Cu mai mult de 15 ani experiență în domeniul jurnalismului și o pasiune pentru tot ce înseamnă actualități, știri, și tot ce se întâmplă relevant atât în țară, cât și pe plan extern. ... citește mai mult