Moscova atacă România după preluarea Portului Giurgiulești. Acuzații privind Ucraina și unirea cu Republica Moldova

Ministerul rus de Externe lansează acuzații la adresa României după preluarea Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova. Oficialul rus Iuri Pilipson susține că Bucureștiul ar putea folosi infrastructura portuară pentru transporturi destinate Ucrainei și denunță promovarea ideii de unire dintre România și Republica Moldova, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Trei morți, după ce o bombă a detonat într-un restaurant din Moscova

Moscova atacă România după preluarea Portului Giurgiulești. Acuzații privind Ucraina și unirea cu Republica Moldova

Rusia reacționează dur la extinderea implicării României în Republica Moldova, după achiziționarea Portului Internațional Liber Giurgiulești de către România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța. Declarațiile au fost făcute de Iuri Pilipson, director în cadrul Ministerului rus de Externe, într-un interviu acordat unei agenții de presă controlate de Kremlin.

Oficialul rus susține că acțiunile Bucureștiului în Republica Moldova depășesc zona cooperării economice și ar avea o importantă componentă politică și strategică. Printre principalele teme abordate de Pilipson se află apropierea dintre România și Republica Moldova, ideea unei eventuale uniri și rolul pe care Portul Giurgiulești l-ar putea avea în contextul războiului din Ucraina.

Iuri Pilipson a criticat în special promovarea ideii de unire dintre România și Republica Moldova. Potrivit oficialului rus, aparițiile tot mai frecvente ale acestui subiect în spațiul public reprezintă o formă de „presiune propagandistică” asupra societății moldovenești.

În opinia sa, promovarea acestei teme ar urmări să creeze impresia că sprijinul pentru unirea cu România este în continuă creștere în Republica Moldova.

Pilipson susține că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova nu ar dori să renunțe nici la identitatea națională, nici la statalitatea țării. Pentru a-și susține afirmațiile, oficialul rus face referire la rezultatele ultimului recensământ al populației.

Potrivit datelor invocate de acesta, 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni, în timp ce 8% s-au declarat români. Oficialul rus consideră că aceste cifre contrazic imaginea unei societăți în care sprijinul pentru unire ar fi majoritar.

Totuși, datele privind identitatea națională nu trebuie confundate cu opțiunea politică privind o eventuală unire. O persoană care se declară moldovean poate, de exemplu, să susțină apropierea sau chiar unirea cu România. În același timp, articolul menționează sondaje recente potrivit cărora aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

Astfel, cele două categorii de date oferă perspective diferite asupra subiectului: recensământul indică modul în care oamenii își definesc identitatea, în timp ce sondajele de opinie urmăresc preferințele lor politice și geopolitice.

O altă temă centrală a declarațiilor lui Pilipson este Portul Internațional Liber Giurgiulești, achiziționat de România prin intermediul companiei de stat CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța.

Portul are o importanță strategică pentru Republica Moldova, fiind principala infrastructură portuară a țării și un punct important pentru transporturile comerciale pe Dunăre. Potrivit informațiilor prezentate în articol, prin Giurgiulești se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă.

Pentru București, preluarea portului este prezentată drept o investiție strategică pe termen lung. Autoritățile române au anunțat intenția de a moderniza infrastructura, de a crește capacitatea portuară și de a consolida rolul Giurgiuleștiului în regiunea Dunării și a Mării Negre.

Guvernul României a transmis că achiziția urmărește dezvoltarea pe termen lung a portului și consolidarea poziției sale în rețelele comerciale regionale.

Moscova privește, însă, operațiunea printr-o cu totul altă lentilă. Iuri Pilipson susține că există motive pentru a ridica semne de întrebare cu privire la modul în care România ar putea utiliza Portul Giurgiulești în perioada următoare.

Oficialul rus face legătura între achiziția portului, sprijinul militar și logistic acordat de România Ucrainei și declarațiile privind utilizarea infrastructurii moldovenești în procesul de reconstrucție a Ucrainei.

În acest context, Pilipson sugerează că portul ar putea fi folosit nu doar pentru activități comerciale, ci și pentru tranzitul unor mărfuri către Ucraina, inclusiv al unor produse destinate necesităților forțelor armate ucrainene.