NATO presează statele membre să majoreze cheltuielile pentru apărare. Germania accelerează, dar marile economii europene rămân în urmă

Summitul NATO desfășurat marți și miercuri va avea ca principală temă creșterea cheltuielilor pentru apărare, în contextul în care secretarul general al Alianței, Mark Rutte, intenționează să le reamintească statelor membre obligația de a respecta angajamentele asumate privind consolidarea capacităților militare. Deși toate cele 32 de state membre au fost de acord, anul trecut, să majoreze investițiile în apărare până la echivalentul a 5% din produsul intern brut până în 2035, ritmul în care fiecare țară avansează către această țintă este foarte diferit, potrivit hotnews.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Summitul NATO de la Ankara începe marți. Nicușor Dan reprezintă România, iar agenda include apărarea colectivă și sprijinul pentru Ucraina

NATO presează statele membre să majoreze cheltuielile pentru apărare. Germania accelerează, dar marile economii europene rămân în urmă

Obiectivul de 5% din PIB a fost convenit în mare măsură sub presiunea președintelui american Donald Trump, care a cerut în repetate rânduri aliaților europeni să contribuie mai mult la propria securitate și să reducă dependența de Statele Unite. Noua țintă presupune alocarea a 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare propriu-zise și încă 1,5% pentru investiții conexe în domeniul securității, infrastructurii și rezilienței.

La aproape un an de la asumarea acestui obiectiv, în interiorul NATO s-au conturat două grupuri distincte. Prima categorie este formată din state care au identificat resursele financiare necesare și au început deja să își majoreze consistent bugetele pentru apărare. Germania conduce acest grup, alături de mai multe țări nordice și est-europene, care consideră amenințarea reprezentată de Rusia drept o prioritate strategică.

Guvernul german pregătește o creștere fără precedent a investițiilor militare, profitând de modificarea regulilor fiscale care permit excluderea cheltuielilor pentru apărare din limitele stricte privind îndatorarea publică. Potrivit proiectului de buget consultat de Reuters, Berlinul intenționează să își dubleze cheltuielile militare până la peste 200 de miliarde de euro înainte de sfârșitul deceniului.

Polonia, Lituania și Estonia sunt considerate exemple de state care și-au adaptat rapid politicile de apărare la noul context de securitate. Aceste țări, aflate în proximitatea Rusiei și Belarusului, investesc deja masiv în înzestrare și infrastructură militară. Polonia a alocat anul trecut aproximativ 4,3% din PIB pentru apărare, fiind una dintre cele mai apropiate de noul obiectiv al Alianței.

În schimb, marile economii din Europa Occidentală întâmpină dificultăți în atingerea noilor ținte. Potrivit experților citați de Reuters, Marea Britanie, Franța și Italia nu reușesc, deocamdată, să identifice resursele bugetare necesare pentru o creștere atât de amplă a cheltuielilor militare.

În Regatul Unit, guvernul a anunțat recent investiții suplimentare de aproximativ 15 miliarde de lire sterline pentru apărare, finanțate parțial prin reducerea cheltuielilor din alte domenii. Totuși, o parte importantă a acestor fonduri nu are încă o sursă clară de finanțare, iar planul a fost criticat atât de opoziție, cât și de foști lideri militari pentru lipsa unui calendar concret privind atingerea pragului de 3% din PIB.

Economiștii avertizează că majorarea bugetului destinat apărării va reprezenta una dintre cele mai importante provocări fiscale pentru viitorul guvern britanic, în condițiile în care presiunile asupra finanțelor publice sunt deja ridicate.