Țările NATO de la granița Rusiei își întăresc infrastructura critică. Temeri privind un posibil atac „sub steag fals”

Statele nordice și estice membre NATO care se învecinează cu Rusia își intensifică măsurile de securitate în jurul infrastructurii critice, pe fondul unor avertismente privind posibilitatea unor operațiuni rusești de sabotaj sau atacuri „sub steag fals”. Potrivit unei analize Reuters, citată de News.ro, Polonia, Lituania, Letonia și Estonia sunt tot mai preocupate de scenariul în care Moscova ar putea organiza un atac folosind drone de fabricație ucraineană, pentru ca ulterior să atribuie responsabilitatea Ucrainei și să creeze un pretext pentru o reacție militară sau politică, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Ambasadorul Kievului în Marea Britanie spune că NATO este o organizație depășită

Țările NATO de la granița Rusiei își întăresc infrastructura critică. Temeri privind un posibil atac „sub steag fals”

Îngrijorarea vine într-un moment în care relația dintre Rusia și NATO este extrem de tensionată, iar aliații europeni încearcă să își consolideze capacitatea de apărare și protecție a infrastructurii. În același timp, există întrebări privind viitorul implicării Statelor Unite în securitatea europeană și privind disponibilitatea Washingtonului de a reacționa într-o eventuală situație de criză.

Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au început să ia măsuri suplimentare pentru protejarea unor obiective considerate vulnerabile, inclusiv centrale electrice, baraje, terminale de gaze, depozite subterane, conducte și conexiuni energetice.

Ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas, a declarat pentru Reuters că autoritățile de la Vilnius tratează situația cu seriozitate și că țara își consolidează permanent sistemele de protecție.

Oficialul a transmis că autoritățile urmăresc informațiile furnizate de serviciile de informații, schimbă constant date despre eventualele amenințări și își pregătesc infrastructura pentru diferite scenarii.

Mesajul transmis de Lituania este că autoritățile nu vor să își asume riscuri într-un context în care Rusia și statele NATO sunt implicate într-o confruntare geopolitică majoră.

Una dintre cele mai importante măsuri luate de Lituania a fost mobilizarea armatei pentru sprijinirea poliției în securizarea mai multor obiective strategice.

Printre acestea se află terminalul de import de gaze naturale lichefiate, terminalul de produse petroliere, o conexiune energetică importantă cu Polonia și centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompare de la Kruonis.

Autoritățile lituaniene consideră că infrastructura energetică este deosebit de importantă deoarece o eventuală perturbare ar putea produce efecte economice și sociale semnificative.

Ministrul Apărării a transmis că măsurile au și rolul de a demonstra că Lituania este pregătită să își protejeze obiectivele strategice în cazul în care amenințările se transformă în acțiuni concrete.

Și Letonia a crescut nivelul de securitate în jurul infrastructurii critice.

Premierul Andris Kulbergs a declarat pentru Reuters că măsurile suplimentare vizează inclusiv barajul de pe râul Daugava, din apropierea capitalei Riga, precum și depozitul subteran de gaze naturale de la Incukalns.

Oficialul consideră că probabilitatea unei amenințări de tip hibrid este în prezent mai mare decât în trecut.

Prin „amenințare hibridă” sunt avute în vedere acțiuni care pot combina metode convenționale și neconvenționale, precum sabotajul, atacurile cibernetice, dezinformarea, operațiunile clandestine sau utilizarea unor drone împotriva unor obiective strategice.

Potrivit informațiilor prezentate de Reuters, serviciile de informații din regiune analizează posibilitatea ca Rusia să pregătească o operațiune de tip „false flag”, în care un atac să fie organizat astfel încât responsabilitatea să fie atribuită altei țări.

Un oficial din serviciile de informații ale unuia dintre statele baltice a afirmat că evaluările indică faptul că structuri militare și de informații rusești ar putea planifica un astfel de atac asupra infrastructurii din Rusia, țările baltice sau Polonia.

Scenariul analizat presupune folosirea unor drone de fabricație ucraineană, pentru a crea aparența că atacul ar fi fost realizat de Ucraina sau de pe teritoriul unui stat aliat Kievului.

Potrivit sursei citate de Reuters, o asemenea operațiune ar putea fi declanșată după aprobarea conducerii politice de la Moscova, inclusiv a președintelui Vladimir Putin.

Este important însă că informațiile prezentate sunt descrise ca evaluări și avertismente ale serviciilor de informații, nu ca dovada că un astfel de atac este iminent sau că a fost deja ordonat.

Moscova respinge în mod categoric astfel de acuzații. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat anterior avertismentele occidentale privind eventuale atacuri clandestine rusești drept „povești de speriat”, despre care susține că sunt folosite pentru a justifica militarizarea și consolidarea apărării împotriva Rusiei.

Moscova afirmă în mod repetat că statele occidentale și țările NATO atribuie Rusiei acte de sabotaj sau alte operațiuni clandestine fără să prezinte dovezi suficiente.

Rusia a acuzat, de asemenea, în luna mai, statele baltice că ar putea permite Ucrainei să lanseze drone asupra teritoriului rus. Aceste acuzații au fost respinse de țările vizate.

Tocmai aceste declarații au alimentat temerile că Moscova ar putea încerca ulterior să creeze aparența că un atac pornit de pe teritoriul baltic ar fi fost orchestrat de Ucraina.