Papa Francisc a fost al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, fiind ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor. A fost primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea.
Potrivit tradiției, orice catolic poate fi ales papă, dar istoria arată că titlul revine întotdeauna unuia dintre cei 253 de cardinali din întreaga lume.
După decesul sau demisia unui papă, Conclavul – adunarea cardinalilor alegători în Capela Sixtină – își începe procesul secret de votare, în urma căruia se va desemna noul Suveran Pontif. Cardinalii care au peste 80 de ani nu pot fi aleși la conducerea Bisericii Catolice.
1. Cardinalul Pietro Parolin (Italia, 70 de ani) – Favoritul caselor de pariuri
Actualul Secretar de Stat al Vaticanului, Pietro Parolin, este considerat unul dintre cei mai puternici candidați. Diplomat experimentat, el a reprezentat Sfântul Scaun în Nigeria și Mexic și a fost numit cardinal de Papa Francisc în 2014. Parolin este un moderat și ar fi perceput ca un continuator al politicilor actualului papă, scrie romaniatv.net.
Citește și Papa Francisc a murit a doua zi de Paște. Avea 88 de ani
2. Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu (R.D. Congo, 65 de ani) – Vocea conservatoare a Africii
Lider al Simpozionului Conferințelor Episcopale din Africa și Madagascar, Besungu a captat atenția internațională când a contestat public o doctrină papală legată de binecuvântarea cuplurilor necăsătorite și de același sex. Acest gest, aprobat chiar de Papa Francisc, l-a propulsat în centrul atenției. Dacă ar fi ales, Besungu ar putea reprezenta o revenire la conservatorism în Biserică.
Fost medic și una dintre cele mai conservatoare voci din Vatican, Eijk a fost un critic deschis al deschiderii Bisericii față de recăsătorirea civilă și a permisivității față de protestanți în cadrul Euharistiei. Considerat un apărător ferm al doctrinei tradiționale, el ar putea aduce un papal conservator, similar cu cel al lui Benedict al XVI-lea.
4. Cardinalul Peter Erdo (Ungaria, 72 de ani) – Protectorul valorilor europene
Fost președinte al Consiliului Conferințelor Episcopale din Europa, Erdo este un conservator cunoscut pentru opoziția sa față de divorțați care primesc Sfânta Împărtășanie. De asemenea, s-a exprimat împotriva acceptării refugiaților în Europa, comparând fenomenul cu traficul de persoane. Alegerea sa ar putea semnala o întărire a pozițiilor tradiționale în Biserică.
5. Cardinalul Luis Antonio Tagle (Filipine, 67 de ani) – „Papa Francisc al Asiei”
Tagle este văzut drept un continuator al agendei progresiste a Papei Francisc. El a militat pentru o atitudine mai deschisă a Bisericii față de comunitatea LGBT și față de persoanele divorțate și recăsătorite. Dacă ar fi ales, Tagle ar deveni primul papă asiatic din istorie, un semnal al globalizării catolicismului.
Citește și Întâlnire specială pentru Papa Francisc. Cui a spus ”vă mulțumesc”
6. Cardinalul Raymond Burke (SUA, 76 de ani) – Liderul ultraconservatorilor
Un susținător al liturghiei tradiționale în latină și un opozant vocal al reformelor liberale ale Papei Francisc, Burke este candidatul favorit al aripii ultraconservatoare a Bisericii. Dacă ar deveni papă, mandatul său ar putea fi caracterizat de o întoarcere strictă la dogmele tradiționale.
7. Cardinalul Mario Grech (Malta, 67 de ani) – Reconciliatorul Bisericii
Grech este un candidat moderat, care pledează pentru o abordare echilibrată între tradiție și modernitate. El consideră că Biserica trebuie să-și păstreze valorile, dar să fie și creativă în modul în care comunică cu credincioșii. Numit cardinal de Papa Francisc în 2020, Grech ar putea reprezenta o punte între taberele conservatoare și progresiste din Vatican.
8. Cardinalul Matteo Zuppi (Italia, 69 de ani) – Diplomatul Papei Francisc
Președintele Conferinței Episcopale Italiene, Zuppi este un apropiat al Papei Francisc și a fost trimis în misiuni diplomatice delicate, inclusiv în Ucraina și SUA. Având sprijinul actualului papă, el este un favorit pentru cei care doresc o continuitate a viziunii progresiste.
Odată cu deteriorarea stării de sănătate a Papei Francisc, procesul de alegere a viitorului papă devine o miză majoră. Va fi ales un continuator al reformelor actuale sau Biserica va reveni la un leadership conservator? Indiferent de rezultat, următorul papă va avea o influență uriașă asupra direcției spirituale a celor 1,3 miliarde de credincioși catolici din întreaga lume.