Reguli mai relaxate privind datoria publică şi deficitul bugetar. Decizia statelor UE

Statele membre UE au adoptat luni, 29 aprilie, noile reguli care reglementează nivelul datoriei publice pe care o ţară UE o poate acumula şi mărimea deficitului bugetar permis. Anunțul a fost făcut de preşedinţia belgiană, transmite DPA, citat de Agerpres.

UE, noile decizii privind datoria publică și deficitul bugetar

„Noua legislaţie va îmbunătăţi în mod semnificativ cadrul existent şi va oferi reguli eficiente şi aplicabile pentru toate ţările membre. Ele vor asigura finanţe publice garantate şi sustenabile, vor creşte accentul pe reforme structurale şi investiţii pentru a stimula creşterea şi crearea de locuri de muncă în UE”, a declarat ministrul belgian al Finanţelor, Vincent Van Peteghem.

Decizia finală de luni a statelor membre era ultimul pas de care era nevoie pentru ca noile norme fiscale să intre în vigoare, după votul de săptămâna trecută din Parlamentul European.

Ai mai putea citi și: Schimbări privind prețurile la energie în România. Sebastian Burduja: „Am reușit să obținem confirmarea Eurostat”

Noile reguli păstrează limitele privind datoria şi deficitul public prevăzute în tratate, la 60%, respectiv 3% din PIB, dar oferă mai mult spaţiu de manevră ţărilor pentru a-şi negocia traseele de ajustare cu Comisia Europeană în planuri pe patru ani, care pot fi extinse la şapte dacă adoptă reforme şi investiţii.

Mai mult de atât, se au în vedere ţinte comune de reducere pentru a se asigura că ajustările nu sunt amânate. Ţările care depăşesc limita datoriei vor fi nevoite să o reducă cu un punct procentual în fiecare an atunci când aceasta trece de 90% din PIB şi cu jumătate de punct dacă nu atinge acel nivel. Statele cu un deficit de 3% vor trebui să-l corecteze în continuare până la 1,5% pentru a avea o rezervă la care să poate recurge în vremuri de criză.

Comisia Europeană va ține sub observație dacă ţările respectă calea de ajustare şi poate depune o plângere dacă nu este cazul.

Reforma reduce cuantumul sancţiunilor, care va fi de 0,05% din PIB o dată la şase luni dacă nu acţionează pentru a-şi corecta abaterile, dar prevede o aplicare mai automată a acestora pentru a evita repetarea situaţiei din cadrul actual, ale căror amenzi sunt atât de mari încât, practic, nu au fost folosite.

Vezi mai multe știri despre: Alegeri europarlamentare 2024. O bunică din România, vedetă în documentarul UE care încurajează tinerii să iasă la vot