Spania a decis să își închidă spațiul aerian pentru avioanele militare americane implicate în atacurile asupra Iranului, o măsură care depășește refuzul anterior de a permite utilizarea bazelor sale militare comune de către forțele SUA. Potrivit surselor militare citate de ziarul spaniol El País, această restricție obligă aeronavele militare americane să ocolească teritoriul spaniol atunci când se îndreaptă spre țintele din Orientul Mijlociu. Măsura nu se aplică însă în situații de urgență, relatează hotnews.ro.
Te-ar mai putea interesa și: România alungă forța de muncă, în timp ce Spania o legalizează. Pierderi de sute de milioane și un eșec strategic
Decizia a fost explicată de ministrul Economiei, Carlos Cuerpo, care a precizat că guvernul spaniol nu dorește să participe la un conflict inițiat unilateral și împotriva dreptului internațional, subliniind că decizia nu are scopul de a deteriora relațiile diplomatice cu Statele Unite.
Premierul spaniol, Pedro Sánchez, a fost cel mai vocal opozant al atacurilor americane și israeliene asupra Iranului, calificând acțiunile drept imprudente și ilegale. De la debutul conflictului, Spania a refuzat să permită folosirea bazelor sale de la Rota și Morón de la Frontera pentru operațiuni militare americane. Această atitudine a generat tensiuni cu președintele american Donald Trump, care a amenințat cu întreruperea relațiilor comerciale cu Madridul.
Relațiile dintre Madrid și Washington au fost tradițional stabile și prietenoase, în mare parte discrete, încă din secolul XX, când SUA au început să utilizeze baze militare spaniole în perioada dictaturii lui Francisco Franco. Totuși, poziția lui Sánchez s-a remarcat printr-un angajament ferm față de politica progresistă europeană, susținând drepturile omului, imigrația legală, feminismul, schimbările climatice și ordinea internațională bazată pe norme. Această poziție a intrat frecvent în contradicție cu viziunea lui Trump și a mișcării MAGA, dar și cu politicienii de extremă dreapta din Europa.
În cadrul NATO, Spania a fost singura țară care a refuzat să se angajeze să crească cheltuielile militare la 5% din PIB, obținând o derogare pentru a menține bugetul la 2,1% din PIB, considerat de Sánchez „suficient și realist”.