Trump ia în calcul reducerea trupelor americane din Europa. Summitul NATO de la Ankara, sub presiunea tensiunilor dintre SUA și aliați

Donald Trump a luat în calcul, în această primăvară, reducerea cu până la o treime a efectivelor militare americane staționate în Europa, pe fondul nemulțumirii față de aliații NATO, despre care consideră că nu au sprijinit suficient Statele Unite în operațiunea militară împotriva Iranului. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor de la Casa Albă, președintele american a întrebat dacă o astfel de măsură ar transmite un semnal clar partenerilor europeni privind necesitatea unei implicări mai mari în propria apărare. În aceeași perioadă, Pentagonul a anulat două desfășurări planificate de trupe în Europa și a retras o parte din personalul militar de pe continent, iar secretarul Apărării, Pete Hegseth, a analizat inclusiv posibilitatea unor reduceri suplimentare. În final, administrația americană a decis lansarea unei evaluări de șase luni privind poziționarea forțelor SUA în Europa, fără a anunța deocamdată retrageri masive, potrivit CNN.

Te-ar mai putea interesa și: Rutte și von der Leyen cer o Europă mai puternică în NATO: „Nu mai putem depinde excesiv de Statele Unite”

Trump ia în calcul reducerea trupelor americane din Europa. Summitul NATO de la Ankara, sub presiunea tensiunilor dintre SUA și aliați

Ajuns la summitul NATO de la Ankara, Donald Trump a evitat să ofere un răspuns clar în privința viitorului prezenței militare americane în Europa, limitându-se la declarația „Vom vedea”. Totuși, amenințarea unei diminuări a angajamentului american planează asupra reuniunii Alianței și amplifică tensiunile dintre Washington și partenerii europeni. Liderul de la Casa Albă continuă să susțină că Statele Unite suportă o povară disproporționată pentru securitatea Europei și că aliații trebuie să investească mult mai mult în apărare.

Summitul NATO se desfășoară într-un climat dificil, marcat de relațiile tot mai tensionate dintre SUA și Europa. Trump și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de statele europene, pe care le acuză că nu au fost alături de Washington în conflictul cu Iranul și că profită de protecția militară americană fără a contribui suficient. De asemenea, președintele american continuă să pună sub semnul întrebării utilitatea NATO pentru interesele Statelor Unite și nu a exclus niciodată în mod explicit posibilitatea unei retrageri din alianță. În paralel, declarațiile sale privind intenția de a prelua Groenlanda și atitudinea relativ conciliantă față de Vladimir Putin au alimentat îngrijorările în rândul liderilor europeni.

Înaintea reuniunii de la Ankara, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a transmis că aliații trebuie să demonstreze prin fapte că sunt pregătiți să își asume o parte mai mare din responsabilitățile privind apărarea colectivă. Liderii europeni încearcă să evite o confruntare directă cu Donald Trump și pregătesc noi angajamente privind majorarea bugetelor pentru apărare, sperând că acestea vor calma criticile administrației americane. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a încercat și el să reducă tensiunile, prezentând date care arată creșterea cheltuielilor militare în Europa și subliniind că această evoluție a fost stimulată chiar de presiunile exercitate de Trump asupra aliaților.

În același timp, Europa începe să se pregătească pentru scenariul în care Statele Unite își vor reduce treptat rolul de principal garant al securității continentului. În ultimele luni, Washingtonul a suspendat rotația unor trupe în Polonia și a retras aproximativ 5.000 de militari din Germania, iar oficialii americani nu exclud noi ajustări ale dispozitivului militar.