UE analizează limitarea temporară a dreptului de veto pentru noile state membre

Uniunea Europeană analizează o schimbare majoră în modul de integrare a viitoarelor state membre, luând în calcul limitarea temporară a dreptului de veto pentru țările care vor adera în următorii ani. Potrivit unor planuri discutate la nivelul Comisiei Europene și dezvăluite de publicația britanică The Guardian, statele candidate care vor deveni membre ale Uniunii ar putea să nu beneficieze imediat de posibilitatea de a bloca deciziile adoptate prin unanimitate, în special în domenii sensibile precum politica externă, fiscalitatea sau securitatea, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: România și „Prietenii coeziunii” cer mai mulți bani în bugetul UE și flexibilitate la rambursarea datoriei europene

UE analizează limitarea temporară a dreptului de veto pentru noile state membre

Măsura este văzută ca o soluție de compromis pentru a face procesul de extindere mai acceptabil politic în interiorul Uniunii, într-un moment în care Bruxelles-ul încearcă să accelereze aderarea mai multor state până la sfârșitul acestui deceniu. Printre țările vizate se numără Republica Moldova, statele din Balcanii de Vest și Ucraina, considerate priorități strategice în actualul context geopolitic dominat de războiul din Ucraina și de competiția de influență cu Rusia și China.

Discuțiile sunt considerate deosebit de relevante pentru Muntenegru, țara aflată cel mai avansat în negocierile de aderare. Fosta republică iugoslavă, cu aproximativ 624.000 de locuitori, își propune să devină al 28-lea stat membru al UE până în 2028. În această lună, un grup tehnic însărcinat cu redactarea tratatului de aderare al Muntenegrului s-a reunit pentru prima dată, semnalând intrarea negocierilor începute acum 14 ani în faza finală.

În acest context, oficialii europeni caută formule prin care să evite repetarea situațiilor în care un singur stat membru poate bloca decizii esențiale pentru întreaga Uniune. Ideea limitării temporare a dreptului de veto a apărut după tensiunile provocate de Ungaria în ultimii ani. Guvernul condus anterior de Viktor Orbán a întârziat sau blocat mai multe decizii importante ale UE, inclusiv aprobarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro destinat sprijinirii Ucrainei.

Potrivit surselor europene citate de presa britanică, interdicția temporară privind utilizarea dreptului de veto ar putea fi introdusă direct în tratatul de aderare al Muntenegrului și ulterior aplicată și altor state candidate. Totuși, măsura este considerată sensibilă din punct de vedere juridic și politic, deoarece există temeri că ar putea crea membri ai Uniunii cu statut inferior. Din acest motiv, restricția ar urma să fie limitată în timp și prezentată drept o garanție tranzitorie pentru buna funcționare a instituțiilor europene.

În paralel, Germania promovează activ ideea reformării mecanismelor interne ale Uniunii Europene. Cancelarul german Friedrich Merz a transmis recent liderilor europeni o scrisoare în care cere „soluții inovatoare” pentru accelerarea extinderii către Balcanii de Vest și pentru apropierea Ucrainei de UE. Merz a descris extinderea drept o „necesitate geopolitică” și a propus inclusiv crearea unui statut de „membru asociat” pentru Ucraina.

Acest statut ar permite Kievului să participe la reuniunile și activitățile instituțiilor europene, fără a avea însă drept de vot în procesul decizional. Potrivit liderului german, formula ar reflecta situația excepțională a Ucrainei, aflată în război, și ar putea facilita inclusiv negocierile de pace. Totuși, ideea a fost respinsă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a insistat că Ucraina trebuie să beneficieze de o aderare deplină și egală în cadrul Uniunii Europene.

Procesul de extindere a UE a stagnat timp de mai mulți ani, însă invazia rusă la scară largă din Ucraina, începută în 2022, a schimbat radical perspectiva Bruxelles-ului asupra extinderii. Comisia Europeană a declarat anul trecut că noi state ar putea adera până în 2030, iar Muntenegru și Albania sunt considerate favorite în cursa pentru integrare. În același timp, Republica Moldova a fost lăudată pentru ritmul rapid al reformelor, iar aderarea Ucrainei este văzută de mulți oficiali europeni drept o garanție strategică de securitate.

În interiorul Uniunii există însă numeroase rezerve privind extinderea. Admiterea unui nou stat membru necesită acordul unanim al tuturor țărilor UE, iar liderii europeni se tem că scepticismul tot mai mare al opiniei publice ar putea bloca procesul. În Franța, de exemplu, unde vor avea loc alegeri prezidențiale în 2027, sprijinul pentru extinderea Uniunii este în scădere. Un sondaj Eurobarometru arată că doar 43% dintre francezi susțin extinderea UE, în timp ce aproape jumătate se opun.

Diplomații europeni susțin că este nevoie de „gândire creativă” pentru a face posibilă integrarea noilor state, în special în Balcanii de Vest, regiune considerată vulnerabilă la influența Rusiei și Chinei. În acest context, limitarea temporară a dreptului de veto este văzută drept una dintre „soluțiile constructive” care ar putea împiedica blocajele instituționale într-o Uniune extinsă la peste 35 de membri.

Germania conduce și eforturile de reformare a mecanismului decizional al UE, susținând eliminarea treptată a unanimității în politica externă. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a avertizat recent că o Uniune cu peste 30 de state membre nu poate continua să funcționeze după reguli concepute pentru o comunitate mult mai restrânsă.

În ceea ce privește Ucraina, oficialii europeni consideră că situația este una aparte, atât din cauza dimensiunii țării, cât și a costurilor uriașe de reconstrucție generate de război. Estimările arată că reconstrucția Ucrainei ar necesita aproximativ 588 de miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât valoarea economiei sale înainte de război. Deși din punct de vedere tehnic Ucraina ar putea finaliza negocierile de aderare în aproximativ patru ani, aderarea efectivă depinde de evoluția conflictului și de eventualele acorduri de pace.