- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Știri externe

Un aisberg uriaş, de peste 15 ori mai mare decât Parisul, s-a desprins din Antarctica: ”Nu are legătură cu schimbările climatice”

24 Jan, 11:18 • Cornel Ghimeșan
Oamenii de știință britanici au anunțat că un aisberg uriaş, de peste 15 ori mai mare decât Parisul, s-a desprins duminică din Antarctica. Deși regiunea este amenințată de efectele încălzirii globale, oamenii de știință spun că fenomenul nu este cauzat de schimbările climatice.
Un aisberg uriaş, de peste 15 ori mai mare decât Parisul, s-a desprins din Antarctica: ”Nu are legătură cu schimbările climatice

Un aisberg uriaş, de peste 15 ori mai mare decât Parisul, s-a desprins din Antarctica. Blocul de gheaţă măsoară 1.550 de kilometri pătraţi și s-a desprins din banchiză duminică, între orele locale 19:00 şi 20:00, potrivit British Antarctic Survey (BAS).

Citește și STUDIU Cercetătorii prevăd o „apocalipsă a insectelor” provocată de schimbările climatice

Un aisberg uriaş, de peste 15 ori mai mare decât Parisul, s-a desprins din Antarctica

Desprinderea aisbergului de banchiză a venit în urma unui val puternic care a lărgit o fisură deja existentă în gheaţă, denumită Chasm-1, a transmis organismul de cercetare polară într-un comunicat de presă.

În anul 2021, un aisberg de aproape aceleaşi dimensiuni se formase deja în aceeaşi zonă, cunoscută sub numele de Bariera Brunt, unde se află staţia de cercetare britanică Halley VI.
Cercetătorii britanici care efectuează studii la faţa locului din noiembrie până în martie, au observat în ultimii zece ani evoluţia fisurilor mari din gheaţă. În 2016, ca urmare a topirii gheţii, BAS a decis să mute staţia cu aproximativ 20 de kilometri, de teamă că aceasta va ajunge pe un aisberg în derivă.

„Această desprindere era de aşteptat şi este un comportament natural al barierei Brunt. Nu are legătură cu schimbările climatice”,

a explicat glaciologul Dominic Hodgson, citat în comunicat.

Chiar dacă acest eveniment nu este unul dintre efectele încălzirii globale, continentul suferă din cauza schimbărilor climatice. Anul trecut, la fel ca în alte părţi ale planetei, au fost înregistrate temperaturi record.

În luna februarie a anului precedent, întinderea gheţii a atins cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată în 44 de ani de observaţii prin satelit, arată datele raportului anual al programului european Copernicus privind schimbările climatice.

Topirea completă a unui aisberg în 2021, la 4.000 km nord de locul în care s-a desprins din banchiză în anul 2017, a eliberat peste 150 de miliarde de tone de apă dulce amestecată cu nutrienţi, îngrijorându-i pe oamenii de ştiinţă cu privire la impactul fenomenului asupra unui ecosistem fragil.

Care sunt explicațiile cu privire la temperaturile ridicate din mijlocul iernii din ultima perioadă

Pentru a afla mai multe informaţii despre această căldură hibernală „extremă” AFP a apelat la Freja Vamborg, om de ştiinţă în cadrul Serviciului european pentru schimbări climatice Copernicus (C3S).

 „La 1 ianuarie, un puternic flux de aer a sosit din sud-vest şi a adus aer mai cald în nord, care a pătruns în mod neobişnuit mai departe către Europa de Est, ajungând chiar până în Belarus. O acoperire minimală de zăpadă a fost, probabil, un alt factor determinant”, a spus Vamborg.

Specialista a explicat că schimbările climatice au efect asupra mișcării maselor de aer.

„Circulaţia maselor de aer într-o anumită situaţie meteorologică şi schimbările climatice nu sunt două lucruri independente. Schimbările climatice în sine au un efect asupra mişcării acestor mase de aer şi, de asemenea, au un impact asupra temperaturii acestora”, a spus Freja Vamborg

Odată cu creşterea temperaturilor la nivel mondial, valurile de căldură şi perioadele călduroase devin din ce în ce mai frecvente şi mai intense. Iar acest lucru nu se limitează doar la lunile de vară. În timp ce tendinţa de încălzire în Europa este în medie mai puternică în timpul sezoanelor călduroase, iernile devin, de asemenea, mai calde, sub efectul creşterii temperaturilor la nivel global. În nordul Europei, încălzirea este mai accentuată iarna decât vara, în timp ce în sud tendinţa este mai evidentă vara, a mai explicat specialista, citată de Agerpres.

Lunile de iarnă călduroase au ca rezultat, pe de o parte, cerinţe reduse de încălzire şi, pe de altă parte, un strat redus de zăpadă, care afectează industria turismului de iarnă. În ceea ce priveşte ecosistemele naturale, printre urmări se poate menţiona un risc de trezire timpurie din hibernare, care poate avea un efect deosebit de negativ pentru animale în cazul în care apar ulterior un val de frig sau îngheţul. Impactul general va depinde de durata şi intensitatea evenimentului, mai scrie sursa citată.

Conform raportului anual al programului european asupra schimbărilor climatice Copernicus (C3S), publicat marţi, ultimii opt ani au fost cei mai călduroşi înregistraţi vreodată la nivel global, depăşind „cu aproximativ 1,2 grade Celsius” temperaturile din perioada 1850-1900, înainte ca revoluţia industrială să îşi facă simţite efectele asupra climei.

Citește și Europa trebuie să se obișnuiască cu iernile călduroase, avertizează specialiștii. Vezi care sunt cauzele temperaturilor anormal de mari din ultima perioadă

Trăim în secolul vitezei, în secolul în care ORICE este la un click distanța, iar diferențele sunt dictate de calitatea “ambalajului”. Trăim în secolul în care suntem victimele dezinformării ... citește mai mult