BNR, îngrijorări privind situația economică din România. Specialiștii avertizează că datoria publică crește mult prea repede

BNR lansează un avertisment grav pentru România. Se pare că datoria publică crește mult mai repede decât venitul național și avuția totală, informează ziare.com.

BNR, îngrijorări privind situația economică din România

Faptul că datoria publică crește mai repede decât avuția totală și venitul național arată un model economic ineficient. Motivele pentru care statul român prezintă o situație inversă decât în zona euro se referă la evaziunea fiscală și nivelul ridicat al economiei informale.

Vezi și: BNR se implică serios în ordonanța de austeritate a Guvernului „Pachetul de măsuri fiscal-bugetare ar fi de natură să accentueze corecția deficitului de cont curent”

Mai mult decât atât, plata dobânzilor la datoria publică, care este într-o creștere semnificativă, este un alt factor care direcționează banii către țările creditoare. Corelația dintre fluxul venitului național disponibil brut, avuția națională și datoria publică arată discrepanțe semnificative. În timp ce venitul național s-a majorat cu 9.5% pe an în ultimii 18 ani, avuția națională a crescut cu numai 6.9% pe an, iar datoria publică cu 15.2% pe an.

Pe de altă parte, avuția națională este de 3.2% pe an și crește mai repede decât avansul venitului național în zona euro, care este de 2.3%. Acest lucru demonstrează că fluxul de venit național se acumulează în avuția totală într-un ritm inferior dinamicii acestuia. Datoria publică crește mai repede decât venitul național și decât avuția totală, ceea ce arată un model de creștere economică ineficient.

Studiul înaintat de BNR arată că reformele economico-sociale profunde aplicate în ultimii 30 de ani au generat schimbări majore în structura economiei. Industria a scăzut la 20% din PIB în 2020 de la 45% din 1989. În ciuda acestui fapt, industria are, în prezent, un nivel de complexitate relativ redus. Segmentul produce o valoare adăugată brută insuficientă pentru ocuparea corespunzătoare a forței de muncă și remunerarea decentă. Inclusiv agricultura a scăzut substanțial, la 4% în 2020 de la 14% în 1989.

Deși a trecut printr-un proces de modernizare, domeniul nu este integrat corespunzător în lanțurile de producție a mărfurilor agro-alimentare. Construcțiile au progresat ușor la 7% în 2020 de la 6% în 1989, fiind modernizate prin dotarea cu utilaje mai performante. La fel de bine, ponderea serviciilor s-a dublat, dar și în acest caz, gradul de tehnologizare este modest. Modificarea structurii economiei din România a generat atât efecte pozitive, cât și negative, referindu-ne la costurile sociale și migrarea a 4 milioane de români în țările vestice, dar și polarizarea averilor și veniturilor cetățenilor.

Citește și despre următorul subiect: Informația momentului pentru românii cu credite la bănci. Când vor scădea dobânzile? BNR: „Sunt mai multe evoluții de luat în seamă”