Calcule de sindicat. Cu cât vor scădea salariile după ultimele schimbări ale noului Guvern

Salariul minim net al lucrătorilor din sectorul contrucţiilor se va diminua cu 780 de lei odată cu eliminarea facilităţilor. Despre această schimbare a vorbit preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin.

Cu cât ar putea scădea salariile

„Odată cu eliminarea acestor facilităţi, impactul va fi că din actualul brut de 4.000 de lei va trebui plătită contribuţia la CASS, care înseamnă 400 lei, impozitul pe venit încă 230 lei, contribuţia asigurătorie pentru muncă 90 lei. Deci în urma eliminării facilităţii, salariul minim net a lucrătorilor se va diminua cu 780 lei”, a explicat Costin.

Ramona Văleanu, de la BNS, a mai transmis în acest context că, prin acordul făcut cu sectorul de construcţii, facilităţile fiscale trebuie să fie eliminate treptat, între 2025 şi 2028.

„Semnat, da, până în 2028, asumat prin PNRR şi aprobat de Comisia Europeană, pentru că s-au dus cu PNRR-ul la Comisia Europeană. Şi acolo spune că facilităţile fiscale vor fi eliminate treptat între 2025 şi 2028. Păi ce încredere poţi să ai în ceva, în nu ştiu, în Guvernul care îţi spune pe gură, a semnat un document şi l-a asumat, l-a dus la aprobare şi peste noapte vine cu altceva? Ce putem crede?”, a spus reprezentanta BNS.

Potrivit informațiilor furnizate de Federaţia Generală a Sindicatelor „Familia”, de aceste facilităţi fiscale au parte aproximativ 550.000 de angajaţi. Din numărul total menționat, 100.000 sunt în industria producătoare de materiale de construcţii, iar contribuţia la Fondul de pensii este de 5,61 miliarde lei pe an.

ASF caută specialiști. Gabriel Avrămescu, vicepreședinte: „Este nevoie de oameni pregătiți în piață”

Gabriel Avrămescu, vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a explicat că este nevoie de specialiști în acest domeniu și că instituția pe care o…

Cartierul din București cu cele mai ieftine apartamente. Prețul mediu pentru două camere este sub 70.000 de euro

Piața imobiliară din București este în continuă creștere, într-un singur cartier din Capitală prețul mediu pentru un apartament cu două camerea ajungând să fie sub…

Efectele facilităţilor, sunt, potrivit sindicaliştilor: reducerea evaziunii în construcţii; investiţii în dezvoltarea profesională a angajaţilor; creşterea volumului activităţii în construcţii, care a dus la colectarea de taxe mai mari în sector (impozit pe venituri, impozit pe dividende etc); majorarea ponderii sectorului în PIB; încetinirea exodului forţei de muncă către alte ţări din Europa, dar şi readucerea lucrătorilor români acasă.

Dacă aceste facilități nu vor mai exista pe teritoriul țării se poate raporta o încetinire a evoluției sectorului şi contribuţia sa la PIB, se vor înregistra întârzieri la proiectele prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sau vor fi efectuate lucrări de proastă calitate. De asemenea, există riscul reducerii capacităţii de absorbţie a fondurilor europene cu circa 20%, până în 2030, şi vor creşte cazurile de muncă nedeclarată sau sub-declarată, iar lucrătorii calificaţi vor pleca spre alte ţări din UE etc, conform Agerpres.ro.

Pe de altă parte, preşedintele BNS a subliniat că România nu a avut în ultimii 33 de ani „vreo preocupare” legată de politici publice care să vizeze cetăţenii în vârstă de muncă.

Ai mai putea citi și: Reprezentanții Castelului Cantacuzino au dat alerta cu privire la o nouă autostradă. „Va șterge orașul Bușteni de pe hartă”

„România este o ţară care n-a avut niciodată în ultimii 33 de ani vreo preocupare din punct de vedere al vreunei politici publice vizavi de cetăţenii săi în vârstă de muncă. Când zic acest lucru, preocupare, aici discutăm de la politica de educare, de formare profesională a adulţilor, de salarizare, condiţii de muncă, de migraţie. Habar n-avem, nu ne-a interesat. Şi astăzi decontăm acest dispreţ total faţă de forţa de muncă.

Nu există cifre. Dacă întrebaţi astăzi câţi români se duc la muncă sezonieră, la munci agricole, nimeni nu o să vă răspundă, pentru că există acest tip de mişcare liberă în piaţa muncii europene, iar România nu are niciun fel de sistem care să-i permită să aibă informaţii în timp real despre situaţia cetăţenilor săi în vârstă de muncă.

Unde lucrează? Sunt în România? Lucrează afară? Beneficiază de asistenţă socială, sunt în vreun program, ceva? Nu există. N-a existat până acum nimeni care să vrea, mă refer la cei care au guvernat, care să aibă vreo preocupare faţă de salariaţi.(…) Până când a început războiul în Ucraina, eram pe locul doi la nivel planetar, după Siria, la migraţie. Atunci când eram întrebat în reuniune la Bruxelles: ce se întâmplă în ţara voastră, pentru că înţelegem că cei din Siria migrează ca o consecinţă a unui război civil, ce se întâmplă în ţara voastră de migrează ăştia pe capete, pleacă în lumea largă? Şi am spus: un război al clasei politice cu proprii cetăţeni. De care nu îi pasă”, a conchis Dumitru Costin.

Blocul Naţional Sindical (BNS) şi Federaţia Generală a Sindicatelor „Familia”, afiliată la BNS, au organizat de curând o conferinţă de presă pe tema decizidei Guvernului României de a elimina facilităţile fiscale acordate sectorului de construcţii.

Vezi și: Uluitor! La doar 8 ani, o fetiță a primit 800.000 de dolari ca despăgubire de la un fast-food. Care a fost motivul pentru care a primit mica avere