CEO, avertisment dur pentru cei născuți înainte de 1970. Cine plătește pensiile românilor: „Venirea a sute de mii de asiatici este o mare necunoscută”

Cine plătește pensiile decrețeilor? CEO-ul fabricii de medicamente Terapia din Cluj, Dragoș Damian scoate în evidență realitatea de pe șantierele, din fabricile și din fermele românești, unde majoritatea angajaților au peste 50 de ani.

„Este bine că, cel puțin în campania electorală, candidații ies pe șantierele de construcții pentru a vedea cu proprii ochi progresul proiectelor publice finanțate în marea lor majoritate din taxele și impozitele plătite de contribuabilii votanți. În curând, o să vedeți, candidații se vor duce în fabricile de prelucrare și în fermele agricole, de preferat cele unde sunt mulți angajați în schimb.

Și acolo ies niște poze excelente, căști, veste, halate, linii de asamblare, linii de mulgere, etc. Angajații români din fabricile de prelucrare, de pe șantierele de construcții și din fermele agricole aparțin în marea majoritate generației Decrețeilor (cei născuți între 1966 şi 1989-nr) – Baby-Boomers-ii României”, scrie directorul.

Citește și: Pensiile vor fi de două ori recalculate pentru o categorie de români. Daniel Baciu: „Vor primi încă o creștere”

Pe de altă parte, foarte puțini din generațiile tinere de Mileniali, cei născuți între 1981 și 1996, și Zoomeri, persoanele născute între 1997 și 2012, aleg munca fizică, mai spune Dragoș Damian.

Cine plătește pensiile decrețeilor

El susține că mulți dintre ei aleg să fie NEET, „Not in Education, Employment, or Training” – „Fără învățământ, angajare sau formare”, este o persoană care este șomeră și nu primește studii sau formare profesională.

CEO-ul susține că ponderea disproporționată a decrețeilor în munca fizică din fabrici, construcții și agricultură are consecințe extrem de serioase:

1) Decrețeii se duc peste 5-10 ani într-o pensie pe care nu mai are cine s-o mai plătească din cauza scăderii populației active, a exodului forței de muncă și a deșertului de natalitate.

2) Venirea a sute de mii de asiatici la muncă în fabricile de prelucrare, pe șantierele de construcții sau în fermele agricole reprezintă o mare necunoscută, cu o evoluție greu de estimat în următorii 10 ani – inclusiv din punct de vedere demografic. De fapt este greu de estimat impactul forței de muncă din import până și pe termen imediat, după ce România intră cu totul în Schengen și arabii încep construcția la Neom.

3) Și, nu în ultimul rând, s-o spunem, inteligența artificială, digitalizarea, automatizarea și tehnologizarea nu vor putea înlocui munca fizică în totalitate și în nici un caz în următorii 10 ani, când România trebuie să își clădească infrastructura și în nici un caz în fabricile de prelucrare, șantierele de construcții și fermele agricole.”

Citește și: Greva poștașilor, pericol pentru pensiile românilor. Marcel Ciolacu lansează un avertisment: „Dacă nu rezolvă, va pleca!”

Acesta suține că România are neoie de muncitori în fabricile de prelucrare, în șantierele de construcții și în fermele agricole.

„Specialiști în Resurse Umane sunt din abundență. În consultanță, în mindfulness, în sfaturi legale, în compliance, în recrutare, în concediere, în experiențe memorabile, în coaching, în training, în reconversie, în munca de la distanță și munca de aproape, în beneficii intra și extrasalariale, în asigurări de viață – fiecare iți vinde ceva, iar tu, pentru că ești în panică și nu știi sau nu poți să reții sau atragi angajați, cumperi. Ce nu avem însă sunt muncitori în fabricile de prelucrare, în șantierele de construcții și în fermele agricole”, a mai spus CEO-ul, citat de adevarul.ro.