Cum s-a putut ajunge la explozia de pe Autostrada Moldovei! UMB și CNAIR încearcă să justifice lanțul de erori care a dus la tragicul eveniment

Explozia tragică care a avut loc în data de 21 septembrie a scos la suprafață o serie de posibile erori în lanț care au stat în spatele acestui accident. Vinovați ar putea fi atât constructorii, cât și statul, prin CNAIR, beneficiarul lucrării. În urma acestei explozii patru persoane și-au pierdut viața, marcând astfel cem mai grav accident de muncă pe un șantier de autostradă din România.

Citește și: ANOFM face un anunț major pentru toți absolvenții instituțiilor de învățământ, promoția 2023

Datele oficiale arată că explozia s-a produs pe primul lot al Autostrăzii Focșani – Bacău unde lucrează grupul de firme UMB, la cârma căruia se află cel mai important jucător în ceea ce privește construcțiile de acest tip de pe piața din România, respectiv Dorinel Umbrărescu.

Se construiește o nouă linie electrică între România și Republica Moldova, cu sprijinul SUA. Ministrul Energiei de la Chișinău: „Asistăm…

Republica Moldova construiește o nouă linie electrică de interconectare cu România. Proiectul va fi realizat cu sprijinul SUA.

Protest de mare amploare la fabrica Leoni din Luduș, care va fi închisă. 200 de angajați acuză că nu le…

Protest la fabrica Leoni din Luduș. Angajații susțin că nu li se respectă drepturile sociale.

Până în acest moment, CNAIR, Transgaz și proiectantul Consitrans au emis declarații publice, însă UMB nu a făcut acest lucru până în prezent. UMB este extrem de apreciat pentru rapiditatea cu care desfășoară lucrările pe șantiere, dar acum pare să fie afectat de ritmul impus: intrarea pe șantier înainte de termen (poate chiar fără a avea toate avizele necesare), desfășurarea de lucrări în timpul nopții și, posibil, nerespectarea regulilor de siguranță în zona de protecție/siguranță a unui gazoduct.

UMB a desfășurat lucrări fie deasupra, fie în apropierea magistralei de gaze. Imaginile publicate înainte de accident și după explozie sunt foarte clare în privința faptului că s-au efectuat lucrări la nivelul drumului, inclusiv lucrări de terasamente în apropierea conductei. Astfel de lucrări ar trebui să fie realizate doar după relocarea acestor conducte, și nu se permite organizarea unui șantier în apropierea acestora cu mai puțin de 20 de metri distanță conform regulamentelor.

Ce spun CNAIR și UMB despre explozie

La doar câteva ore de la explozie, CNAIR a emis declarații, însă nu a furnizat un răspuns clar în ceea ce privește modul în care a asigurat consultanța sau supervizarea șantierului și de ce a permis efectuarea de lucrări în zona magistralei de gaz.

„Antreprenorul, prin subcontractantul de specialitate, a depus la Transgaz Documentația Tehnică necesară relocării efective a conductei de gaz care intersectează autostrada. Din informațiile pe care le avem până la această oră, antreprenorul Spedition UMB nu efectua lucrări de relocare a rețelei de gaz, ci doar lucrări de îmbunătățire a terenului de fundare a corpului autostrăzii”, se arată în comunicatul transmis de CNAIR

Consultantul lucrării este tot CNAIR, prin DRDP Iași. Supervizarea a fost condusă de Mugurel Laicu, consilier PSD Iași, până în luna mai a acestui an. UMB lucra noaptea și nu știm dacă dirigintele de șantier era prezent.

Ce înseamnă supervizarea:„Furnizarea de servicii de supervizare de înaltă calitate, atât în timpul perioadei de execuție a lucrărilor, cât și pe parcursul perioadei de garanție a lucrărilor, în vederea urmăririi corectei utilizări a fondurilor disponibile și pentru a se asigura că Antreprenorul execută lucrările în conformitate cu obligațiile contractuale, în special în ceea ce privește durata, cantitatea, calitatea și costul lucrărilor”.

Secretarul de stat Ionel Scrioșteanu a lansat joi seară inclusiv ipoteza unei fisuri. Scenariul nu prea stă în picioare pentru că în gaz este injectat mercaptan tocmai pentru a se simți eventuale scăpări. În zona exploziei NU se poate stabili adâncimea conductei față de cota inițială pentru că în zona șantierului UMB a făcut decopertări care au modificat cota de la care se raportează adâncimea.

Consitrans, proiectantul, a transmis: „Documentația de proiectare a fost elaborată la cele mai înalte standarde profesionale respectând cu strictețe toate prevederile legale şi normativele în vigoare, în baza avizelor obținute de la toţi factorii implicați și a fost aprobată de către Beneficiarul CNAIR”.

Pe de altă parte, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu acuza Consitrans că a predat un proiect cu erori pentru secțiunea Ploiești – Buzău (unde a ratat orezăria și gropile de împrumut), cât și CNAIR că a recepționat o documentație cu erori.

Jurnaliștii de la Economedia au discutat cu mai mulți constructori care au conturat posibilul lanț de erori din partea constructorului și a CNAIR care ar fi dus la tragedia de joi.

„Acum se văd deficiențele și lipsa de pregătire profesională pe ambele părți. Atât la CNAIR cât și pe partea privată”, a spus un constructor care lucrează tot pe un șantier de autostradă. Antreprenorii subliniază „găselinița” CNAIR care asigură consultanța, deși supervizarea ar trebui să se facă prin firme specializate”, a transmis un constructor.

„Graba, pentru un antreprenor cu foarte multă harnicie și bună voința. Dar fără experiență de management! Să lucrezi este doar o parte din sarcinile zilnice a unei companii. Pe de altă parte, beneficiarul are sarcina de a se asigura ca constructorul realizează un proiect conform. Pentru asta, angajează un consultant (inginer Fidic) care supervizează zilnic, fără întrerupere toate activitățile in șantier. La loturile UMB pe A7 NU există acest ”supervizor”. Este o găselniță pe care CNAIR o practică, folosindu-se de DRDP local. Aceștia nu au nici personalul pregătit, ba chiar nu au personal suficient. O firmă de inginerie care preia o astfel de sarcină are minimum 15 persoane, din care 4 personal-cheie, deci ingineri cu experiență minimă x ani în astfel de proiecte”, au transmis constructori.

Citește și: Salariaţii bărbaţi, mai bine plătiţi decât femeile şi în 2022. Femeile au fost dominante în sănătate şi educaţie