Daniel Dăianu avertizează: „Inflaţia ajută un timp bugetul, însă o inflaţie înaltă perpetuată nu mai este surpriză şi devine boală pentru economie şi societate” - DailyBusiness.ro

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, susţine că surpriza inflației înalte ajută execuţii bugetare în Europa şi în alte ţări din lume, aceasta observându-se şi în România, unde în condiţiile unei inflaţii anuale de 15,9% în septembrie, veniturile nominale ale bugetului public au crescut cu aproape 20% în primele 9 luni ale anului, faţă de septembrie 2021.

„Rândurile de mai jos privesc relaţia între inflaţie şi datoria publică. Prilejul este dat de ‘surpriza’ inflaţiei înalte din ultimii doi ani, ce a diminuat ponderea datoriei publice în PIB pentru numeroase ţări; aceste datorii crescuseră mult ca urmare a crizei financiare izbucnite în 2008 şi în timpul Pandemiei”, arată Daniel Dăianu, în articolul „Are inflaţia un ‘efect de stabilizare’ fiscală/bugetară?”, publicat pe blogul OpiniiBNR.ro.

Economistul consideră că pe această temă pot fi studiate date recente şi prognoze ale FMI şi alte analize. Potrivit sursei citate, se vorbeşte chiar despre un ‘efect de stabilizare a inflaţiei’, care ar justifica de ce pieţele financiare nu sunt hipernervoase cu toate că mediul economic este bulversat de multiple şocuri adverse extreme, combinaţie fără precedent în ultimele decenii (Daniel Gros,’The stabilizing efect of inflation’, 13 octombrie, a.c).

Alte articole: Românii visează la pensii grase! Totuși 55% la sută dintre ei spun că se tem că statul nu va putea să le asigure o pensie decentă

După părerea sa, ceea ce este numit „efect de stabilizare” ar rezulta din scăderea în termeni reali a datoriei publice în raport cu PIB-ul nominal datorită inflaţiei, care, totodată, ar compensa şi eventuale deficite ale bugetului public (ce includ plăţi cu dobânzi).

Din acest punct de vedere, inflaţia nu poate avea o funcţie de stabilizare economică şi socială; inflaţia înaltă creează un disconfort nu numai psihologic, ea loveşte la modul real în funcţionarea economiei, influenţează comportamentul oamenilor şi firmelor.

Conform economistului, pentru zona euro, argumentul că inflaţia va continua ani buni să fie superioară costului de finanţare a datoriei publice are două aspecte cheie.

Astfel, randamentele cerute la obligaţiuni suverane pentru unele ţări cu datorii mari depind esenţialmente de garanţia oferită de Banca Centrală Europeană (BCE) prin operaţiunile sale neconvenţionale. Achiziţii de bonduri suverane (QE) au salvat zona euro fiindcă au asigurat, unii ar spune că în mod artificial, sustenabilitatea fiscală pentru state ca Italia, Grecia, Cipru, Irlanda, Spania, etc (vezi şi Alberola-Illa et.al, „Monetary policy and fiscal sustainability”‘ BIS, 2022).

Economistul a subliniat că, pentru economiile emergente, „surpriza” inflaţiei înalte nu poate fi soluţia privind sustenabilitatea datoriei publice, ce adesea este denominată masiv în valută forte. Dincolo de riscul intrării într-o spirală preţuri-salarii, de instabilitate politică, randamentele cerute de finanţatori pot creşte constant pe fondul întăririi politicilor monetare de către Fed şi BCE şi al primei de risc valutar.

El susţine că BNR este angrenată în combaterea aşteptărilor inflaţioniste fiind într-un ciclu de întărire a politicii monetare.