Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention la ING, te învață cum să afli dacă ești pe cale să cazi în capcana escrocilor care te contactează cu scopul de a-ți goli conturile.
Primul pas, spune expertul, este ca atunci când ești sunat și ai suspiciuni să închizi convorbirea și să suni înapoi, în scop de verificare a identității celui care te-a apelat.
Evident, totul ține și de controlarea emoțiilor, pentru că panica sau bucuria extremă, în funcție de ”vestea importantă” adusă de apelant, te pot face să continui convorbirea și chiar să urmezi instrucțiunile date de cel care te-a sunat.
”Cel mai important lucru este să ne dăm seama când sunt semnale de fraudă, pentru că totul pleacă de la emoții. Fie că am primit un mesaj, un apel sau cineva ne-a transmis că este o oportunitate unică de câștig, ori ni se spune că se blochează contul de la bancă, ori ne sună cineva și ne spune că s-a aprobat creditul pe care ni-l doream trezește în noi un anumit sentiment, fie că e de emoție puternică, bucurie că o să câștigăm ceva, sau de frică pentru că s-a făcut un credit în numele nostru ori ni se blochează contul.
Dacă e una dintre cele două, ori bucurie exagerată ori frică, este un prim semnal că e o suspiciune de fraudă. Ce urmează mai departe este că înțelegem cum reacționăm. Luăm un pic de pauză și ne depărtăm de subiect. Și chiar dacă ne spune că e de la Poliție și ne cere să facem un anumit lucru, nu e nicio problemă. Închidem și sunăm noi înapoi pe numărul acela și întrebăm cine este. Și vedem atunci că schema cu apelul fals, spoofing, nu mai funcționează pentru simplul fapt că atunci chiar sunăm către entitatea respectivă: Poliție, BNR sau banca de la care se dau ei. Am închis, sunăm – așa funcționează cel mai bine, așa verificăm”, explică Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention la ING Bank, citat de libertatea.
Experții mai recomandă atenție la conturile de social-media ale băncii unde ai cont și la mesajele primite pe mail de la aceasta, care trebuie să aibă link-ul instituției respective.
Potrivit reprezentanților băncilor, în lunile de vară, escrocii pot lansa ”oferte” tentante de vacanțe, concerte sau chirii la prețuri de chilipir.
”Trebuie să ne dăm seama că dacă e prea frumos, ar putea să fie păcăleală”, avertizează expertul de la ING.
O metodă de fraudare folosită intens de escroci în ultimele luni a fost cea a mesajului pe WhatsApp prin care se cerea votul pentru un copil care urma să participe la o competiție sportivă.
”Acolo, trebuia să intrăm pe un link și să dăm numărul de telefon și un cont pe care-l primeam. Ce nu știam noi este că numărul respectiv nu făcea altceva decât să îi dea dreptul atacatorului să instaleze contul nostru de WhatsApp pe dispozitivul lui. Apoi, urma o plajă largă de acțiuni. De exemplu, trimitea mesaje către cei din agendă că are nevoie de bani, că a pățit un accident și voia ajutor, dând un cont care nu era al victimei. Important este să știm că nu trebuie să dăm datele respective, nu transmitem codul dat de WhatApp, nu votăm persoanele sub forma aceasta, să introducem numărul de telefon”, a precizat Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, de la ING Bank.
Citește și Firme la 16 ani. Adolescenții români devin antreprenori cu acte în regulă