Noul Parlament se întrunește în prima ședință din legislatura 2024-2028. Care este ordinea de zi

UPDATE 4: Senatul a desemnat Comisia care urmează să valideze mandatele senatorilor, raportul Comisiei urmând să fie prezentat, sâmbătă, în plen.

UPDATE 3: Plenul Camerei Deputaţilor se reia, sâmbătă, de la ora 9.00, pentru aprobarea raportului comisiei de validare și depunerea jurământului de credinţă.

UPDATE 2: Parlamentarii AUR au protestat cu afișe galbene pe care scria „Alegeri Libere” împotriva anulării alegerilor prezidențiale, decisă de CCR.

UPDATE 1: La Camera Deputaților, tripleta AUR, POT, SOS a votat împotriva comisiei de validare. Comisia de Validare a fost, totuși, aprobată cu 216 voturi „pentru”.

ȘTIRE INIȚIALĂ: Camera Deputaţilor şi Senatul au fost convocate de preşedintele Klaus Iohannis în şedinţe separate, în care lucrările vor fi conduse de parlamentarul cu cel mai mare număr de mandate exercitate.

Structura noului Parlament

În Camera Deputaţilor sunt 312 deputaţi aleşi pe liste de partid şi 19 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. În Senat sunt 134 de reprezentanţi ai partidelor politice. Cele mai multe mandate de deputat aparţin PSD  – 86. AUR este al doilea partid din Camera Deputaţilor, cu 63 de deputaţi, urmat de PNL – 49 de deputaţi, USR – 40 de  deputaţi; SOS România – 28 de deputaţi; POT – 24  de deputaţi, UDMR – 22 de deputaţi.

Acestora li se adaugă 19 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale.

Mandatele din noul Senat sunt împărțite astfel: PSD – 36 de mandate, AUR – 28, PNL – 22, USR – 19, SOS România – 12, UDMR – 10, POT – 7 senatori.

Citeste si Cum a preluat Coaliția PSD-PNL guvernarea și ce lasă în urmă? Ce moștenire lasă Guvernul Ciolacu?

Cum va decurge prima ședință a noului Legislativ

Până la alegerea Biroului Permanent, lucrările Camerei Deputaţilor  sunt conduse de deputatul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate, în calitate de preşedinte senior, asistat de cei mai tineri 4 deputaţi, în calitate de secretari, se arată în Regulamentul Camerei Deputaților. În cazul în care doi sau mai mulţi deputaţi au exercitat acelaşi număr de mandate parlamentare, cel mai în vârstă deputat dintre aceştia va conduce lucrările Camerei Deputaţilor. O prevedere similară este valabilă şi în cazul Senatului.

Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor alege o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei Deputaţilor. În cazul Senatului, numărul membrilor comisiei de validare este 15. La ambele Camere, componenţa Comisiei de validare este aprobată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

În cel mult 4 zile de la constituirea sa, Comisia de validare întocmeşte un raport în care vor fi nominalizaţi deputaţii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare. Aceeași procedură se urmează și la Senat.

Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în şedinţe separate, de drept, în cel mult 5 zile de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia. Raportul Comisiei de validare se prezintă de către preşedintele acesteia plenului.

Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia, prevedere valabilă şi în cazul senatorilor.

Depunerea jurământului

După constituirea legală a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, fiecare deputat şi fiecare senator depune în faţa plenului Camerei din care face parte jurământul de credinţă. După rostirea lui, se semnează de fiecare parlamentar şi se încredinţează spre păstrare preşedintelui Camerei. Refuzul de a depune jurământul de credinţă atrage de drept invalidarea mandatului.

Alegerea președintelui Camerei Deputaţilor și a celorlalți membri ai Biroului permanent

După constituirea legală a Camerei Deputaţilor se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia. Preşedintele Camerei Deputaţilor face parte din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi este preşedintele acestuia. Din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor mai fac parte 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori.

Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu condiţia respectării cvorumului legal. Dacă niciun candidat nu a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, se organizează un nou tur de scrutin, la care participă cei doi candidaţi care au obţinut numărul cel mai mare de voturi.

Citeste si Victor Ponta: Pe 20 ianuarie 2025 se schimbă lumea. Cine rămâne în „Vechea Lume” o să dispară odată cu aceasta!

Alegerea vicepreşedinţilor, a secretarilor şi a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare,

Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii Camerei Deputaţilor sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea nominală prezentată plenului de grupurile parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective.

Alegerea președintelui Senatului și a celorlalți membri ai Biroului permanent

După constituirea legală a Senatului se aleg preşedintele Senatului şi ceilalţi membri ai Biroului  permanent. Biroul permanent al Senatului se compune din: preşedintele Senatului, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Preşedintele Senatului este şi preşedintele Biroului permanent.

Apartenenţa politică a membrilor Biroului permanent, în care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să reflecte  configuraţia politică  rezultată din alegeri. Senatorul care a fost ales independent se poate autopropune.

Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare, se arată în Regulamentul Senatului. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutiparlamentn, votul majorităţii senatorilor prezenţi.

Dacă niciun candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar se organizează noi tururi de scrutin, la care participă primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi sau, după caz, toţi candidaţii care s-au clasat pe primul loc, la egalitate de voturi, ori primul clasat şi toţi candidaţii care s-au clasat pe locul al doilea, cu un număr egal de voturi. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a obţinut votul majorităţii senatorilor prezenţi.

Constatarea rezultatelor votului şi întocmirea procesului-verbal se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Preşedintele este ales pe durata  mandatului Senatului.