România are rezerve pline de gaze naturale, însă oamenii încă se încălzesc cu lemne în clădiri prost izolate termic!

Rezervele de gaze naturale sunt pline! Sărăcia energetică, în România, este un fenomen destul de des întâlnit în ultima perioadă, dat fiind faptul că acesta a devenit mult mai prevalent în urma pandemiei. Trei din zece gospodării au juns în sărăcie energetică după ce au cheltuit peste 10% din venituri doar pentru plata facturilor la energie. La momentul actual, două din zece gospodării sunt afectate de sărăcia energetică.

Institutul Național de Statistică a cuprins în Ancheta Bugetelor de Familie care evidențiază analize privind evoluția acestui fenomen, în anul 2020. În anii 2021 și 2022, unele date sunt absente, astfel că nu se poate spune în mod exact care este ipactul creat de creșterile prețurilor la energie din sezonul 2021-2022, dar nici efectul cumulat al măsurilor de plafonare și compensare a facturilor. De asemenea, nici impactul Războiului din Ucraina nu poate fi cuantificat.

„Datele statistice ne arată clar că tot mai mulți dintre concetățeni se confruntă cu sărăcia energetică, adică nu își permit să mențină temperaturi confortabile în locuințe, ori sunt nevoiți să renunțe la alte nevoi de bază, precum hrană, îmbrăcăminte sau medicamente, pentru a-și plăti facturile la energie. Cred că fiecare dintre noi cunoaște probabil pe cineva care se confruntă cu această situație nefericită, printre rudele noastre, prieteni, vecinii de la bloc sau consătenii noștri. Cu toții suntem parte din aceeași societate, așa că acești consumatori trebuie sprijiniți prin politici țintite, astfel încât să aibă acces la energie conform necesităților, un drept care ține de demnitatea umană până la urmă.”, a comunica Anca Sinea, vicepreședinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației și coordonatorul ORSE, potrivit ziare.com.

Vezi și: Putin va transporta în continuare gaze naturale în Ungaria! Condițiile comtractuale nu vor fi încălcate!

Anunțul momentului pentru toți pensionarii din România! Ce se va întâmpla cu majorarea indemnizațiilor

Anunț important pentru pensionarii din România privind indemnizațiile. Reprezentanții Casei de Pensii au spus ce se va întâmpla cu veniturile acestora.

Croissantele, gogoșile și tortul de morcovi, cele mai comandate deserturi de către români pe Glovo în zilele de Paște

Cele mai comandate deserturi de către români pe Glovo în zilele de Paște au fost deserturile. Iată care au fost cele mai căutate dulciuri de…

Rezerve pline de gaze naturale și promisiuni făcute de România

În contextul crizei energetice actuale, sprijinul pentru plata facturilor reprezintă un instrument de intervenție rapidă esențial pentru a susține consumatorii vulnerabili.Astfel de măsuri luate nu fac decât să injecteze anumite fonuri într-un sistem care este nesustenabil, potrivit celor de la ORSE. Riscul acesta apare în momentul în care nu sunt însoțite de investiții care să ofere protecție reală consumatorilor în fața crizelor viitoare. Suma care a afectat bugetul statului pentru plafonare și compensare a fost în valoare de 17 miliarde de lei pentru perioada noiembrie 2021 – aprilie 2023.

Energia se agravează în România destul de mult, iar banii alocați plafonării nu fac decât să înrăutățească situația, lăsând, astfel, consumatorii vulnerabili expuși în continuare la amenințări. În anul 2012 a fost promulgată Legea Energiei prin intermediul căreia România și-a luat angajamentul leghal să formuleze un Plan Național de Acțiune pentru Combaterea Sărăciei Energetice care nu a fost creat nici până la momentul actual. Programele de reabilitare energetică destinate clădirilor, dar și facilitarea accesului la surse de energie variate sunt alocate mediului rural. Gradul de reabilitare în acest mediu este mult mai scăzut față de mediul urban, situându-se la doar 3%, în comparație cu 8% în orașe.

Planul Național de Redresare și Reziliență conține o componentă foarte importantă de reabilitare termică pentru cșădirile rezidențiale, însă findurile sunt mult mai redirecționate către reabilitarea clădirilor familiale din mediul urban. Mediul rural nu este atât de vizat, astfel că locuințele aferente mediului sut construite mai mult din materiale naturale, precum lemnul sau chirpiciul, în timp ce cărămida este mai rar întâlnită. Deși s-ar putea implementa măsuri de termoizolare folosind produse derivate din cânepă sau lână de oaie, momentan nu există nicio inițiativă de a dezvolta astfel de politici adaptate pentru mediul rural, care să fie accesibile din punct de vedere financiar pentru gospodăriile cu venituri mici și medii, potrivit sursei citate.

Chiar dacă Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) conține o componentă importantă de reabilitare termică a clădirilor rezidențiale, fondurile sunt direcționate mai ales către reabilitarea clădirilor multifamiliale din mediul urban. În mediul rural, locuințele sunt predominant construite din materiale naturale, cum ar fi lemnul sau chirpiciul (aproximativ 20%), în timp ce cărămida este mai rar întâlnită. Deși s-ar putea implementa măsuri de termoizolare folosind produse derivate din cânepă sau lână de oaie, momentan nu există nicio inițiativă de a dezvolta astfel de politici adaptate pentru mediul rural, care să fie accesibile din punct de vedere financiar pentru gospodăriile cu venituri mici și medii, arată experții ORSE.

Vezi și: O iarnă mai ieftină! Oamenii vor plăti mai puțin la gaze naturale față de iarna trecută