România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la locurile de muncă vacante

În 2024, România a avut cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante din UE, mult sub media blocului comunitar.

Alături de Spania, Polonia și Bulgaria, România face parte din grupul de uedoar patru țări UE în care rata locurilor de muncă vacante a fost sub 1%.

La polul opus, cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante a fost înregistrată în 2024 în Olanda.

Țările cu cele mai mari și mai mici rate

România a avut anul trecut o rată a locurilor de muncă vacante de 0,71%, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat și prelucrate de Risco.ro.

Rate asemănătoare cu cea din țara noastră au fost consemnate doar în Bulgaria (0,78%), Polonia (0,86%) și Spania (0,90%).

La polul opus, Olanda (4,31%), Belgia (4,27%) și Austria (3,98%) sunt țările din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate pentru locurile de muncă vacante.

Ponderi peste 3% au fost înregistrate în Cehia (3,27%), Germania (3,21%) și Cipru (3,06%).

Media la nivelul blocului comunitar a fost în 2024 de 2,40%.

Rata locurilor de muncă vacante măsoară cererea de forță de muncă neacoperită prin raportarea numărului de posturi neocupate la numărul total de posturi vacante și ocupate, conform Ziare.ro.

Citește și: Volodimir Zelenski: Săptămâna aceasta ar putea aduce vești care să pună capăt vărsării de sânge

Cei mai căutați profesioniști în Uniunea Europeană

În 2024, în Uniunea Europeană, cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante a fost în rândul managerilor de vânzări, marketing și dezvoltare, ajungând la 8,4%.

Acest procent arată că pentru această ocupație cererea de personal a depășit oferta, ceea ce sugerează dificultăți semnificative în procesul de recrutare.

Pe următoarele poziții s-au situat muncitorii din producție și lucrătorii de sprijin administrativ, ambele categorii cu o rată a vacanțelor de 7,3%, urmați de alți lucrători în vânzări (6,1%) și de profesioniștii asociați din domeniile artistic, cultural și culinar (6%).

Deși ocupațiile din sectorul public, cum ar fi cele din domeniul sănătății și cele din domeniul profesorilor, se pot confrunta, de asemenea, cu dificultăți de recrutare, este mai puțin probabil ca acestea să fie promovate online, ceea ce înseamnă că se clasează mai jos sau nu sunt prezentate în aceste date.

Pe de altă parte, profesiile din domeniul IT ar putea fi suprareprezentate în datele privind anunțurile de locuri de muncă online, conform Ziare.com.

Statistici experimentale

Eurostat precizează că datele sunt parțial compilate folosind o metodă inovatoare bazată pe anunțurile de locuri de muncă online (OJA) și, din acest motiv, sunt considerate statistici experimentale.

Anunțurile de locuri de muncă online nu corespund întotdeauna posturilor vacante: unele poziții nu sunt publicate pe internet (de exemplu, în sectorul public), în timp ce altele pot fi suprareprezentate.

Un singur anunț de angajare poate viza mai multe posturi vacante sau, dimpotrivă, să nu reflecte niciun post disponibil, dacă angajatorul dorește doar să testeze piața forței de muncă.

De asemenea, același post vacant poate fi anunțat pe mai multe portaluri, ceea ce poate duce la numărări multiple în OJA.

Citește și: China a plantat atât de mulți copaci încât a schimbat întreaga distribuție a apei în țară