Sute de români rămân fără acte. Aceste buletine au fost anulate

Un scandal de amploare privind falsificarea actelor de identitate a zguduit România la sfârșitul anului trecut, după ce procurorii Parchetului General au descoperit o rețea bine organizată care elibera buletine și pașapoarte false în schimbul unor sume de bani. Ancheta vizează zeci de funcționari publici din cadrul serviciilor de evidență a populației, în special din Botoșani, suspectați că au facilitat eliberarea ilegală a documentelor pentru persoane care se prezentau drept urmași ai românilor din Basarabia, provenind din Ucraina, Republica Moldova și chiar Rusia, potrivit capital.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Cum va arăta noul buletin electronic și ce date va conține

Sute de români rămân fără acte. Aceste buletine au fost anulate

Ca urmare a investigațiilor, Direcția Generală de Evidență a Populației a anulat peste 250 de cărți de identitate și a solicitat retragerea a 250 de pașapoarte eliberate fraudulos. În plus, cinci funcționari au fost trimiși în judecată sub acuzațiile de luare de mită și fraudă informatică. Autoritățile continuă ancheta, iar procurorii ar putea cere anularea altor două mii de acte de identitate suspecte, care ar fi permis posesorilor să circule liber în Uniunea Europeană, obținând astfel avantaje ilegale.

Conform Codului Penal, falsul privind identitatea este o infracțiune gravă, sancționată cu pedepse cuprinse între 6 luni și 5 ani de închisoare. Cei care folosesc o identitate falsă sau cedează ilegal un act de identitate riscă sancțiuni severe, inclusiv amenzi sau detenție. Procurorii avertizează că această rețea nu este un caz izolat și că autoritățile vor lua măsuri stricte pentru a combate astfel de practici ilegale, protejând integritatea actelor oficiale și siguranța frontierelor României.

„(1) Prezentarea sub o identitate falsă ori atribuirea unei asemenea identităţi altei persoane, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau transmisă unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat, pentru a induce sau a menţine în eroare un funcţionar public, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Când prezentarea s-a făcut prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

(3) Încredinţarea unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile spre a fi folosit fără drept se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

Te-ar mai putea interesa și: Codul Numeric Personal (CNP) – Ce este și în ce situații poate fi modificat. Tot ce trebuie să știe românii cu buletin