10 tendințe care vor redefini arhitectura, designul interior și construcțiile din România în 2025

Provocarea majoră, în 2025, în domeniul construcțiilor și amenajărilor interioare este legată de creșterea prețurilor din cauza inflației și a eliminării facilităților pentru construcții. Pe lângă asta, contractele în lucru și în ofertare vor fi renegociate, ceea ce atrage după sine întârzieri pentru proiecte mai mari, este de părere arhitecta Elena Ștefănescu.

Top 10 tendințe în arhitectura, designul și construcțiile anului 2025

1. Arhitectura va avea drept scop creșterea calității vieții și apropierea de natură

Arhitectura viitorului are în vedere protejarea mediului cu scopul de a ajuta oamenii să fie mai relaxați, sănătoși și mai conectați la natură, potrivit studioae.ro Ferestrele vor fi tot mai mari, vor fi preferate materiale naturale precum piatra sau lemnul, iar grădinile mici vor fi la loc de cinste. Tendința anului 2025 în materie de arhitectură și design interior va fi punerea în valoare a luminii naturale, a peisajelor, a materialelor ecologice.

2. Sustenabilitatea rămâne în prim-plan

Sustenabilitatea devine parte integrantă a arhitecturii și designului. Arhitecții și designerii se concentrează pe realizarea de spații frumoase, funcționale, durabile pentru oameni, care sunt în același timp și prietenoase cu mediul. Materialele ecologice, non-toxice, cu amprenta redusă de carbon, eficiente energetic, materiale reciclabile sau reutilizabile au devenit elemente esențiale în construcții și amenajări.

De exemplu, lemnul recuperat, cărămizile și metalul reciclat își fac loc în mai multe case, reducând amprenta asupra mediului a noilor construcții. 

3. Designul devine senzorial

Interiorul caselor redă designul naturii. Proprietarii de case sunt în căutarea unui spațiu intim, reprezentativ care să le reflecte valorile și să le satisfacă nevoile, să-i mențină conectați la natură. De aceea, designul interior devine tot mai senzorial și va „atinge” toate simțurile, nu doar privirea. Texturile, mirosurile, sunetele, iluminatul vor fi în acord cu natura, astfel încât să creeze o stare de spirit specială.

Citeste si Cât plătesc bogații din România pentru reamenajarea apartamentelor de lux! Costurile se ridică și la prețul a 3 apartamente de două camere din București

4. Eficiența energetică intră în faza practică 

Directiva actualizată privind eficiența energetică a clădirilor noi sau existente, EPBD, trebuie transpusă în legislația națională până în mai 2026. Noul EPBD va introduce prevederi în ceea ce privește montarea sistemelor fotovoltaice, standarde energetice pentru clădirile “ne-rezidențiale”, mecanisme financiare de încurajare a creditelor pentru clădirile eficiente energetic.

Casele pasive consumă doar 10% din energie în comparație cu o casă obișnuită existentă și sunt tot mai populare și în România. Casele pasive vor beneficia de: termoizolație, eliminarea punților termice, etanșeitate la aer, performanța ferestrelor, sisteme de ventilație cu recuperarea căldurii.

5. Spații multifuncționale

Proprietarii de case își doresc spații care se pot adapta rapid la mai multe utilizări, fie că este biroul de acasă, o zonă de joacă pentru copii, un spațiu de creație, hobby sau chiar de antrenament. Pereții glisanți, mobilierul reutilizat, modular și cel retractabil precum și soluțiile de depozitare ascunse, care facilitează schimbarea scopului unei camere fără o remodelare totală sunt câteva idei creative în acest sens.

6. Utilizarea tehnologiei pe scară tot mai largă

Arhitecții, proiectanții, inginerii și constructorii vor căuta și adopta soluții tot mai digitale pentru management, proiectare ori vizualizare. Proiectele majore de execuție vor include și cerințe digitale precum proiectare BIM (Building Information Modelling), utilizare de platforme de management de proiect de tip CDE (Common Data Environment) pentru proiectele mari dimensiuni.

7. Adoptarea noului normativ de securitate la incendiu

Rolul normativului P118-99 este alinierea cu directivele europene, o parte fiind deja adoptate, de exemplu euroclasele privind evaluarea comportamentului la foc și de combustibilitate. Va fi o perioadă de tranziție în care vor fi în paralel două variante de conformare privind prevenția împotriva incendiilor, pe de o parte pentru clădirile deja în curs de autorizare pentru care s-au obținut avizul de securitate la incendiu, iar pentru clădirile noi se va implementa noul normativ. Așadar, o perioadă se va lucra cu două legislații în paralel.

Citeste si Nu se vor mai cere autorizații de construire pentru anumite case. Ce alte construcții sunt exceptate

8. Continuarea și demararea unor proiecte majore de țară

În București, a fost reactivat un proiect major, Cartierul Justiției din București, zona Unirii. Au fost selectate cele opt companii internaționale de arhitectură dintre care se va alege în etapa a doua câștigătorul. Cartierul va fi amplasat în vecinătatea Bibliotecii Naționale, va fi ultramodern, cu clădiri înalte, de sticlă, cu până la 11 etaje, dar și cu spații verzi.

9. Preocuparea pentru urbanism 

O tendință interesantă este conversia proprietăților existente neutilizate, cum ar fi clădiri abandonate, parcările de birouri, în centre urbane vibrante, prietenoase cu pietonii. Aceste concepte urmăresc să creeze spații mai conectate, durabile, cu acces ușor la transportul public, parcuri și facilități, pentru a crea comunități înfloritoare. Prin reproiectarea străzilor și a infrastructurii pentru a acorda prioritate pietonilor și bicicliștilor se are în vedere îndepărtarea de proiectele centrate pe mașini și reducerea poluării.

10. Insuflarea unei noi vieți în clădirile existente

85% dintre clădirile din Uniunea Europeană au fost construite înainte de anii 2000, iar 75% dintre ele au o eficiență energetică redusă. Reutilizarea adaptivă conservă resursele și caracterul comunităților prin reutilizarea clădirilor și structurilor emblematice. Arhitecții explorează noi modalități de a transforma aceste spații, integrând designul modern cu arhitectura existentă pentru a echilibra nevoile de astăzi și cele viitoare, fără a sacrifica semnificația istorică sau culturală.