Măsuri de protecție anticorupție ce trebuie implementate de companiile din România

În realitate lucrurile nu stau așa – societățile
implicate în orice fel de afaceri internaționale trebuie să implementeze
anumite măsuri de protecție împotriva corupției și să demonstreze că au
respectat cerințele specifice din acest domeniu. Cum vă puteți asigura însă că
afacerea dumneavoastră este protejată de consecințele faptelor de corupție ale
altor persoane? 

Neil McGregor, Managing Partner al McGregor
& Partners, oferă, în acest sens, o serie de sfaturi utile companiilor din
România:  

1. Nu ignorați problema. Citiți și
revizuiți, daca este cazul, politicile și ghidul organizației dumneavoastră
privind lupta anticorupție și etica în afaceri. 
 Dacă organizația nu are un set
formal de politici și linii directoare în acest sens, atunci trebuie rezolvată
această problemă cât mai curând. Redactați și publicați o politică formală
accesibilă și un set de linii directoare, apoi comunicați aceste lucruri
angajaților și partenerilor de afaceri.

2. Verificați dacă există angajați noi (în
special directori sau administratori), parteneri noi de afaceri, precum și
eventuale schimbări în managementul sau acționariatul partenerilor, în ultimul
an. Asigurați-vă (cu dovezi) că toți aceștia sunt conștienți și înțeleg cu
politica și liniile directoare ale companiei privind lupta anticorupție și etica
în afaceri.

3. 
În cazul în care contractele folosite de companie includ clauze
anticorupție analizați dacă există orice semne sau suspiciuni că ar fi existat
vreo încălcare a acestor clauze. Dacă nu există semne ale unor probleme
înregistrați acest lucru în mod formal.

4. Verificați cu regularitate
înregistrările privind ospitalitatea și cadourile, primite și oferite. Este
actualizat și complet? Există vreun aspect despre care v-ar fi greu să oferiți
explicații? În acest caz aflați mai multe despre respectivul dar sau gest de
ospitalitate și înregistrați acțiunile întreprinse. 

5. Asigurați-vă că aveți un raport formal
de evaluare a riscului privitor la mită și corupție în țările și pe piețele în
care activați. Verificați periodic dacă este corect sau trebuie actualizat (de
exemplu dacă ați început o afacere pe o piață nouă sau dacă aveți noi
activități de afaceri), dacă au fost semnalate probleme de către angajați și
cum puteți dovedi că vreți să fiti înștiințat dacă apar astfel de probleme.  

6. Dacă sunteți responsabil cu problemele
de conformitate este foarte posibil să aveți un program e-learning, ce include
chestionare online în legătură cu probleme de corupție și etică în afaceri. Nu
vă complaceți în ideea că sunteți în siguranță, chiar dacă practica standard
din domeniu este reprezentată de aceste chestionare.Primul caz deferit instanței din Marea
Britanie (publicat în decembrie 2015), a demonstrat că Biroul pentru fraude
grave din Marea Britanie nu a considerat suficiente chestionarele „standard în
domeniu”, mai ales că angajații nu le-au luat în serios, nu au urmat nici un
curs recapitulativ și nici nu își amintesc ca managerii lor să fi menționat
ceva despre corupție.
Fiți conștienți că dacă desfășurați afaceri în Marea
Britanie direct, sau indirect, printr-unul dintre asociații companiei, autoritățile
din Marea Britanie vă pot acuza pentru eșecul prevenirii actelor de luare sau
dare de mită în altă țară, precum România.Fiți în mod special atenți dacă biroul
principal al companiei folosește același format sau conținut al chestionarelor
pentru toate țările în care funcționați: România nu este Suedia. Verificați (cu
dovezi) dacă trainingul online este eficient, dacă angajații care promovează
chestionarul online, înțeleg cu adevărat mesajul și dacă îl iau în serios.  

7. Nu vă imaginați că românii reprezintă
singurul, sau cel mai mare risc. Niciun popor nu este imun la corupție, iar
străinii pot reprezenta, de asemenea, un risc important, mai ales cei care
consideră că au ajuns în Estul Sălbatic unde „totul este permis”, sau care se
așteaptă să își încaseze bonusurile și să treacă mai departe la un alt post
pentru expatriați, cu mult înainte ca urmările faptelor lor în România să
înceapă să aducă prejudicii.

Nu considerați că, pentru că vă supuneți
Legii Statelor Unite ale Americii privind practicile de corupție în
străinătate, de exemplu, nu trebuie să țineți cont de Legea privind mita din
Marea Britanie. Legislația britanică anticorupție este mult mai dură și mai
răspândită ca aplicabilitate decât legislația americană. 

8. Luați în considerare angajarea de
consultați profesionali calificați externi, pentru a revizui eficacitatea
procedurilor antimită și corupție, de exemplu verificând gradul de înțelegere
al angajaților dumneavoastră. Nu uitați că avocații au datoria
confidențialității față de clienții lor și orice comunicare dintre avocat și
client beneficiază de privilegiul profesional legal.  

„În plus față de activitatea crescută a
autorităților române pentru investigarea și condamnarea cazurilor de corupție,
autoritățile din Marea Britanie devin din ce în ce mai serioase în legătură cu
investigarea și condamnarea corupției în străinătate. Să nu credeți că toate
acestea se referă doar la o țară aflată în curs de dezvoltare și, fiind membră
UE, România nu poate intra în vizorul procurorilor din Marea Britanie. Afaceri
din Ungaria, Polonia și Lituania au fost deja anunțate că se află sub
investigația acestor procurori!” avertizează Neil McGregor. 

McGregor & Partners, împreună cu Camera
de Comerț Româno – Britanică și alte asociații de afaceri desfășoară o campanie
continuă de informare a societăților din România în legătură cu felul în care
pot fi afectate de noua legislație a Marii Britanii privind corupția în
străinătate. Primul dintre evenimentele anului 2016 a fost cel al Camerei Române
de Comerț și Industrie („Afaceri fără corupție”) și va fi urmat de multe alte
evenimente la nivelul întregii țări.