Cătălin Predoiu cere solidaritate din partea Bulgariei, după ce Radev a pus sub semnul întrebării dovezile privind atacurile cu drone din Marea Neagră

Predoiu a făcut aceste declarații într-o postare pe Facebook, ca răspuns la afirmațiile premierului bulgar Rumen Radev, formulate luni, la cea de-a șaptea ediție a Forumului Economic de la Sofia.

Radev a reiterat că poate atribui Rusiei responsabilitatea pentru atacurile recente cu drone numai dacă există dovezi solide. El a folosit România ca exemplu contrar. „Conducerea politică din România a ieșit public și a spus: «Nu contează că nu avem dovezi, dar știm că Rusia este responsabilă pentru aceste atacuri și le condamnăm categoric». Și ce s-a întâmplat? Două nave, una dintre ele chiar acum câteva zile, au fost lovite cu brutalitate și scufundate în apele teritoriale românești. Așa că vreau să vă spun că problema este foarte complexă. Uneori, chiar și în această situație, depășește capacitatea noastră de a-i face față pe cont propriu”, a declarat Radev.

Predoiu a spus că, în pofida respectului profund pentru premierul bulgar și a faptului că vede Bulgaria drept un vecin, un prieten și un partener al României, declarațiile publice ale autorităților române privind incidentele anterioare cu drone de pe teritoriul țării s-au bazat întotdeauna pe dovezi concrete și fapte documentate.

El a precizat că România i-a prezentat ambasadorului Rusiei la București, Vladimir Lipaev, fragmente provenite de la drone rusești recuperate de pe teritoriul românesc. În luna iulie, autoritățile române au anunțat că procurorii au confirmat că unele componente ale unei drone distruse pe teritoriul României erau de origine rusă.

„În acest context, o declarație care să reflecte mai multă empatie și solidaritate față de situația României ar fi fost, poate, mai potrivită.”

Predoiu a subliniat că România și Bulgaria sunt legate de numeroase interese comune, printre care ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, aderarea la spațiul Schengen și proiectul comun privind un Centru de Securitate Maritimă la Marea Neagră, conceput ca o structură de rețea, cu centre complementare la Constanța și Varna.

„Prin urmare, dacă ne referim la «principii», este firesc să ne așteptăm ca acestea să fie însoțite de consecvență, logică și solidaritate reciprocă”, a conchis Predoiu.

Pe 23 octombrie, o navă de marfă sub pavilion străin s-a răsturnat în Marea Neagră, în urma unui presupus atac cu drone, la aproximativ 13 mile marine de orașul-port Constanța. Incidentul vine după o serie de atacuri asupra navelor comerciale din Marea Neagră în ultimele săptămâni.

Pe 6 octombrie, două nave comerciale au fost atacate în zona economică exclusivă a Bulgariei. O săptămână mai târziu, pe 13 octombrie, nava HS Dignity, sub pavilionul Guineei-Bissau, s-a scufundat după ce a fost lovită la aproximativ 17 mile marine est de Șabla, în timp ce nava CHELSEA-3, sub pavilion maltez, a fost avariată într-un atac produs la aproximativ 17 mile marine est de Biiala, scrie agenția BTA.

Citește și: România, Bulgaria şi Turcia discută consolidarea securităţii la Marea Neagră, pe fondul atacurilor cu drone asupra navelor comerciale