Foto: Stefan Radu
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), a declarat pentru DailyBusiness.ro ca datoria interna si externa a Romaniei se ridica la 38% din produsul intern brut (PIB), in timp ce normele europene permit o indatorare de pana la 60% din PIB.
Vasilescu a dat exemplul "altor state europene", care au un grad de indatorare de "70-80% sau chiar 100% din PIB". Reprezentantul BNR a adaugat ca statul se imprumuta si in avans, in baza impozitelor pe care le are de incasat.
Acesta a adaugat ca, pe piata, se fac socoteli false referitoare la sumele cu care statul se imprumuta de pe piata interna.
In acest context, el a adaugat ca sumele imprumutate de Romania sunt "normale".
Intrebat insa daca nu este de preferat ca statul sa foloseasca banii din ultimul acord preventiv incheiat cu Fondul Monetar International (FMI), Vasilescu a dat asigurari ca banii se afla in vistieria BNR, iar la bugetul de stat nu au mers decat doua transe din imprumut, respectiv in 2009 si 2010.
Vasilescu a completat ca banii din imprumutul de la FMI nu au nicio legatura cu imprumuturile statului de pe piata interna.
La sfarsitul lunii martie, Romania a incheiat cu FMI un nou acord stand-by, fiind unul de tip preventiv, dar care se ridica la 3,1 miliarde DST, respectiv 3,6 miliarde de euro, reprezentand aproximativ 300% din cota pe care Romania o are la FMI.
Noul acord cu FMI dureaza 24 de luni, urmand sa se deruleze concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeana, in valoare de 1,4 miliarde de euro, precum si cu un imprumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondiala.
Fiind vorba despre un acord de tip preventiv, banii de la FMI pot fi trasi numai in cazul unei situatii exceptionale, cum ar fi un atac asupra monedei nationale, declansat de o criza in regiune, concretizat intr-o pierdere masiva de rezerve si de incredere, sau in cazul in care Trezoreria esueaza in doua-trei randuri sa se finanteze la costuri acceptabile.
In caz contrar, toata suma, de circa 3,6 miliarde euro, este depozitata in vistieria BNR.
In timp ce banii proveniti din finantarea externa stau in seiful Bancii Nationale, Romania se imprumuta tot mai scump, de la bancile comerciale.
Imprumut nou, de 1miliard de lei
La nici o saptamana de la inceputul lunii septembrie, Ministerul Finantelor a imprumutat 1 miliard de lei , pentru o perioada pe un an, la un randament in crestere puternica fata de licitatiile precedente, cu aceeasi maturitate.
Statul plateste, pentru aceasta emisiune, un randament de 6,73% pe an, fata de 6,64% la precedenta licitatie reusita si fata de 6,34% la inceputul lunii august.
Randamentul este peste cel asteptat de analistii ING Bank Romania, de 6,65% pe an.
Explicatia o detin chiar bancile care spun ca dobanda creste vazand cu ochii tocmai datorita "apetitul statului pentru finantare".
Analistii ING Bank sustin ca acest lucru va permite bancilor sa faca presiuni pentru randamente mai mari, iar Ministerul Finantelor ar putea fi nevoit sa le accepte, intrucat in august, desi a platit dobanzi in crestere, planul de finantare nu a fost indeplinit.
Recent, ministrul de Finante, Gheorghe Ialomitianu, afirma ca banii de care dispune Romania ar putea fi insuficienti pentru a asigura perioada "tampon" de finantare de patru luni ceruta de Fondul Monetar International.
Tara noastra ar putea sa plateasca mai mult pentru a-si finanta deficitul, daca "pietele nu se calmeaza", a mai spus ministrul Finantelor.
"Avem un 'buffer'. Nu stiu daca acopera finantarea pe patru luni, dar ne putem confrunta cu situatii dificile", a declarat Ialomitianu. El a adaugat ca "suntem, inca, intr-o pozitie care ne permite sa respingem oferte de finantare pe care le consideram prea scumpe".
Si asta dupa ce cu o luna in urma, Ministerul de Finante a vandut titluri de stat si obligatiuni in valoare de numai 2,6 miliarde de lei, sub pragul de 4 miliarde de lei pe care il planuia, pentru ca investitorii au cerut randamente mai mari, ingrijorati ca economia mondoala a crescut cu o rata mai mica decat era asteptat.
Randamentele obligatiunilor in lei cu scadenta la un an au crescut de la 6,18% pana la 6,64%, iar randamentele bondurilor pe 3 ani au crescut de la 7,09% pana la 7,34%, potrivit datelor BNR.
