Până la ora 12:00 (la prânz), prezența la urne a fost de 31,5%, ceea ce reprezintă peste 2,3 milioane de cetățeni, care au votat deja. Aceasta este cea mai mare rată de participare înregistrată la mijlocul zilei după anul 1977.
Participarea este cu un punct procentual mai mare decât la alegerile desfășurate în urmă cu patru ani, iar analiștii se așteaptă la o prezență ridicată, pe fondul polarizării profunde a electoratului.
Niciuna dintre cele două tabere nu pare să poată obține majoritatea celor 120 de locuri din Knesset, parlamentul israelian, ceea ce ar putea duce la negocieri dificile pentru formarea viitorului guvern.
Scrutinul pune din nou în discuție poziția politică a lui Benjamin Netanyahu, care a petrecut 19 ani la guvernare și este considerat unul dintre cei mai longevivi lideri politici ai Israelului.
Netanyahu și-a concentrat campania electorală asupra amenințărilor la adresa securității Israelului, prezentându-se drept singurul lider capabil să garanteze siguranța țării. Premierul a invocat inclusiv relația sa apropiată cu președintele american Donald Trump.
Opoziția îi reproșează însă eșecul de securitate din 7 octombrie și atacurile asupra sistemului judiciar, în contextul acuzațiilor de corupție cu care se confruntă.
Gadi Eisenkot l-a acuzat pe Netanyahu că „și-a bazat campania pe instigare la frică, minciuni și amenințări”. Liderul opoziției s-a declarat, totodată, încrezător că președintele american va lucra „în deplină cooperare cu orice lider ales de popor”.
Negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare ar putea deveni decisive pentru viitoarea configurație politică a Israelului, în condițiile în care rezultatul scrutinului nu indică, potrivit sondajelor citate, o majoritate clară pentru vreuna dintre cele două tabere.
Citește și: Israelul ar putea amâna alegerile, cu votul a 80 de parlamentari, dar în circumstanțe excepționale