Munteanu va asigura interimatul la conducerea Guvernului până la desemnarea unui nou premier, iar președinta Maia Sandu a respins afirmațiile potrivit cărora șeful Executivului ar fi fost împiedicat să combată abuzurile, calificând aceste speculații drept „false”.
Alexandru Munteanu într-o postare publicată pe rețelele sociale a transmis: „Azi îmi închei mandatul de prim-ministru”.
Munteanu a explicat că a decis să părăsească funcția deoarece „am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul, în acord cu principiile și convingerile pe care le am”.
„Voi continua să-mi servesc țara din orice poziție mă voi afla, indiferent de locul în care voi trăi sau de responsabilitățile pe care le voi avea, fie în sectorul public, fie în cel privat”, a mai afirmat Alexandru Munteanu pe Facebook.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Daniela Crudu, a declarat că fostul premier nu va face alte declarații sau comentarii în afara mesajului publicat pe rețelele sociale.
La scurt timp după anunțul demisiei, președinta Maia Sandu a susținut o conferință de presă în care a respins informațiile potrivit cărora Alexandru Munteanu ar fi fost împiedicat să acționeze împotriva abuzurilor, informează Radio Europa Liberă Moldova.
„Speculațiile potrivit cărora a vrut să lupte împotriva abuzurilor și nu a fost lăsat sunt false. Domnul prim-ministru a avut mână liberă să conducă Guvernul așa cum a considerat corect. El a ales să plece”, a declarat Maia Sandu.
Șefa statului l-a descris pe Alexandru Munteanu drept „un om de treabă”, despre care consideră că „are cele mai bune intenții”, însă a spus că și-ar fi dorit o implicare mai mare în explicarea reformelor promovate de Executiv, în special a reformei fiscale.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2026/07/Maia-Sandu-1024x682.jpg)
„Săptămâna viitoare voi consulta fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Este nevoie să regândim mai multe decizii, inclusiv pe politica fiscală”, a adăugat Maia Sandu.
La rândul său, președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a anunțat că formațiunea, care deține majoritatea parlamentară, va analiza în perioada următoare prioritățile guvernării.
„Vom discuta în următoarele zile despre lucrurile necesare a fi făcute în perioada următoare, inclusiv în ce privește reformele-cheie, politica fiscală și legea salarizării. Vom asculta mai multe opinii și vom analiza foarte atent așteptările societății. Cel mai important este să continuăm fără întreruperi eforturile legate de aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat Igor Grosu.
Demisia lui Alexandru Munteanu are loc într-un context marcat de presiuni asupra guvernării PAS și a președintei Maia Sandu, după dezvăluiri privind presupuse abuzuri instituționale la MoldATSA.
Totodată, în ultimele săptămâni, Guvernul condus de Munteanu a propus un pachet de măsuri fiscale care a generat controverse și proteste. Printre măsurile anunțate s-au numărat majorarea TVA pentru alimente și servicii de bază, concomitent cu creșteri salariale pentru angajații din sectorul public.
La scurt timp după anunțarea demisiei, opoziția a cerut organizarea de alegeri parlamentare anticipate.
„Prim-ministrul, domnul Alexandru Munteanu, a părăsit la timp o corabie care s-a dovedit a fi putredă. A luat o decizie corectă (…) Societatea așteaptă și cere alegeri anticipate”, a declarat liderul socialiștilor, Igor Dodon.
Alexandru Munteanu a fost desemnat prim-ministru de Partidul Acțiune și Solidaritate după validarea de către Curtea Constituțională a rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Cabinetul său a fost învestit la 1 noiembrie 2025, succedând Guvernului condus de Dorin Recean.
Înainte de intrarea în politică, Alexandru Munteanu a activat în domeniul financiar și investițional. A lucrat la Banca Mondială, a fost unul dintre fondatorii AmCham Moldova, a condus Departamentul de Investiții Directe al Dragon Capital și, în 2016, a fondat compania de investiții 4i Capital Partners.
De asemenea, a ocupat funcții de conducere în cadrul Băncii Naționale a Moldovei și în mai multe organizații de afaceri și investiții din Republica Moldova și Ucraina.
Citește și: Propunerea legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, adoptată tacit în Camera Deputaților