Ambasada Rusiei la București afirmă că nu au fost prezentate dovezi care să susțină acuzațiile și susține că decizia autorităților române de a expulza un angajat al ambasadei „nu va rămâne fără răspuns”.
Ambasada Rusiei confirmă că ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Rusiei în România, Vladimir Lipaev, a fost convocat luni la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), unde i-a fost prezentat un protest oficial privind presupusa încălcare a spațiului aerian al României de către „vehicule aeriene fără pilot rusești” și i-a fost comunicată decizia autorităților române de a expulza un angajat al misiunii diplomatice.
Potrivit unui comunicat transmis de ambasadă, ambasadorul rus a respins acuzațiile formulate de partea română, pe care le-a calificat drept „nefondate”.
Misiunea diplomatică susține că incidentul reprezintă „o nouă înscenare propagandistică” și afirmă că scopul acesteia ar fi împiedicarea continuării atacurilor asupra infrastructurii portuare a Ucrainei de la Marea Neagră și de pe Dunăre, despre care partea rusă susține că este utilizată de NATO pentru transportul de echipamente și armament militar.
În comunicat, Ambasada Rusiei afirmă că autoritățile române nu au prezentat dovezi privind apartenența dronelor și că nu au oferit răspunsuri la întrebările formulate de partea rusă referitoare la parametrii tehnici de zbor.
De asemenea, ambasadorul Vladimir Lipaev susține, potrivit comunicatului, că Federația Rusă „nu a trimis niciodată și nu trimite vehicule aeriene fără pilot de luptă împotriva unor obiective aflate pe teritoriul României”, calificând drept lipsite de temei afirmațiile privind implicarea Rusiei în astfel de incidente.
Ambasada Rusiei mai afirmă că ambasadorul a transmis părții române că sprijinirea Ucrainei contribuie la prelungirea conflictului și a avertizat asupra riscului unei escaladări a confruntării dintre Rusia și NATO.
Potrivit comunicatului, diplomatul rus a susținut că eventuale acțiuni transfrontaliere ale apărării antiaeriene române ar echivala, în opinia Moscovei, cu o implicare directă a României în operațiuni militare pe teritoriul Ucrainei.
În finalul comunicatului, Ambasada Federației Ruse califică drept „neargumentată” decizia autorităților române de a expulza un angajat al misiunii diplomatice și avertizează că această măsură „nu va rămâne fără răspuns”.
Ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat marți că România atribuie Federației Ruse responsabilitatea pentru dronele doborâte recent în spațiul aerian național și a subliniat că autoritățile române nu vor accepta astfel de incidente.
Ea a afirmat că ancheta desfășurată de autorități confirmă originea rusă a uneia dintre drone, iar măsurile diplomatice adoptate de București sunt pe deplin justificate.
România transmite Federației Ruse că îi revine responsabilitatea pentru dronele doborâte recent în spațiul aerian național și nu va accepta încălcarea suveranității sale, a declarat marți ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu.
„Mesajul pe care ar trebui să-l transmitem Rusiei este cel pe care l-am transmis pe parcursul zilei de ieri: drona le aparține, responsabilitatea le aparține, România nu acceptă asta”, a afirmat ministra, într-o conferință de presă.
Oana Țoiu a precizat că poziția autorităților române este susținută de concluziile anchetei privind una dintre cele trei drone doborâte recent în spațiul aerian al României. Potrivit acesteia, rezultatele investigației confirmă că drona este de proveniență rusă.
Ministra a arătat că aceste concluzii au fost prezentate ambasadorului Federației Ruse la București, convocat luni la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-au fost arătate atât fragmente din dronă, cât și rezultatele anchetei.
„Din acest motiv, demersul nostru diplomatic este cât se poate de justificat”, a spus Oana Țoiu.
În ceea ce privește reacția Moscovei, ministrul interimar a declarat că România se așteaptă la măsuri diplomatice de reciprocitate.
„Așa cum v-am spus și în momentul în care noi am decis să închidem Consulatul General al Federației Ruse la Constanța, ne așteptăm la măsuri diplomatice în oglindă”, a afirmat aceasta.
Oana Țoiu a subliniat că România beneficiază de sprijinul Alianței Nord-Atlantice și că reacția NATO reconfirmă angajamentul de apărare colectivă și protejarea spațiului aerian aliat.
„România este un stat care nu-și negociază granițele și nu permite intrarea ilegală în spațiul nostru aerian. Este atât poziția României, cât și poziția comună NATO”, a declarat ministrul.
România solicită de mai mult timp consolidarea capacităților de descurajare și apărare, atât în domeniul apărării antiaeriene, cât și în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră.
Oana Țoiu a menționat că, la Summitul NATO de la Ankara, miniștrii Apărării din România, Turcia și Bulgaria au convenit intensificarea cooperării militare la Marea Neagră, inclusiv pentru protejarea infrastructurii critice și continuarea operațiunilor de deminare.
Ministrul interimar a evidențiat și contribuția aliaților la apărarea spațiului aerian al României, amintind că, după incidentul cu drona de la Galați, Italia a dislocat în România patru aeronave Eurofighter Typhoon și aproximativ 180 de militari.
Potrivit acesteia, în cazul celui mai recent incident, drona a fost doborâtă de un pilot român aflat la comanda unui avion F-16, iar în timpul misiunii de interceptare au fost ridicate de la sol și aeronave Eurofighter Typhoon aparținând contingentului aliat.
Citește și: MAE îl convoacă pe ambasadorul Rusiei și expulzează un diplomat după incidentele cu drone