Actul normativ, promulgat și publicat în Monitorul Oficial, menține principiul potrivit căruia prima zi de concediu medical nu este, în general, plătită, dar introduce excepții pentru anumite categorii de pacienți.
„Această modificare vine în urma schimbărilor făcute la începutul anului 2026, când prima zi de concediu medical a devenit neplătită pentru toate categoriile. Ulterior au apărut discuții legate de pacienții cronici, care nu pot fi tratați la fel ca restul cazurilor”, a explicat la Radio România Actualități Radu Gănescu.
Potrivit acestuia, noua lege introduce o diferențiere între pacienți, astfel încât persoanele cu boli cronice, pacienții incluși în programe naționale de sănătate, cei care necesită spitalizare de zi și cazurile de urgență medico-chirurgicală să beneficieze de plata primei zile de concediu medical.
În restul cazurilor, în special pentru afecțiuni acute, prima zi rămâne neplătită, măsură justificată de autorități prin necesitatea reducerii numărului de concedii medicale și a presiunii asupra bugetului.
Reprezentantul pacienților a criticat însă abordarea generalizată, susținând că problema concediilor medicale fictive ar fi trebuit tratată prin controale mai eficiente și sancțiuni punctuale, nu prin restrângerea plăților pentru toate categoriile.
„Problema este de control. Ar trebui identificate și sancționate cazurile abuzive, nu aplicată o măsură generală care afectează și pacienții care au nevoie reală de concediu medical”, a afirmat Gănescu.
Acesta a adăugat că sistemul medical rămâne vulnerabil în ceea ce privește verificarea în timp real a concediilor medicale și eficiența mecanismelor de control instituțional, în ciuda existenței mai multor structuri de verificare.
În opinia sa, digitalizarea completă a sistemului și introducerea unor reguli clare de sancționare ar putea îmbunătăți transparența și reduce fraudele, fără a afecta pacienții vulnerabili.
Pe termen mai larg, acesta a subliniat că sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate rămâne una dintre principalele provocări, în condițiile în care costurile cresc constant, iar presiunea pe bugetul public este în creștere.
„Problema majoră este lipsa de coerență și stabilitate în politicile de sănătate. Schimbările frecvente de conducere și de reguli fac dificilă funcționarea predictibilă a sistemului”, a mai spus reprezentantul pacienților.
Citește și: Șeful AEP, Adrian Țuțuianu, spune că numărul concediilor medicale scade în anii electorali