Irineu Darău: SAFE nu înseamnă bani aruncați pe arme din străinătate. Peste jumătate din producție va fi în România

Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, a declarat duminică, în cadrul emisiunii „În Fața Ta”, că își propune să clarifice și să combată o serie de „mituri” legate de programul european SAFE și de investițiile pe care România le poate face prin acest mecanism în industria de apărare. Oficialul guvernamental a insistat asupra faptului că programul nu reprezintă doar o schemă de achiziții externe, ci o oportunitate strategică pentru dezvoltarea economică și industrială a României, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Nicușor Dan: Nu există riscul ca programul SAFE să fie blocat

Irineu Darău: SAFE nu înseamnă bani aruncați pe arme din străinătate. Peste jumătate din producție va fi în România

SAFE este instrumentul european prin care statele membre pot obține finanțare pentru investiții în apărare în condiții financiare mult mai avantajoase decât cele disponibile individual pe piețele internaționale. Potrivit lui Irineu Darău, una dintre cele mai mari neînțelegeri legate de acest program ține de costurile finanțării. Ministrul a explicat că România se poate împrumuta prin SAFE la o dobândă de aproximativ 3%, comparativ cu aproximativ 7% cât ar plăti pentru un împrumut clasic.

Oficialul a subliniat că acest lucru este posibil deoarece toate statele membre ale Uniunii Europene își asumă împreună riscul financiar, ceea ce permite accesarea unor condiții mult mai bune de creditare. În plus, programul include o perioadă de grație de 10 ani și o rambursare pe termen foarte lung, de până la 45 de ani. În opinia ministrului, aceasta reprezintă „o infuzie de capital mult mai ieftină decât orice altă infuzie de capital” disponibilă în prezent pentru România.

Irineu Darău a respins și acuzațiile potrivit cărora fondurile SAFE ar ajunge exclusiv în economiile marilor puteri europene, precum Germania sau Franța. El a explicat că programul impune ca minimum 65% din producție să fie realizată în interiorul Uniunii Europene, iar România a negociat încă de la început criterii clare de localizare a producției. Potrivit acestuia, obiectivul Ministerului Economiei a fost maximizarea componentei industriale desfășurate pe teritoriul național.

Ministrul afirmă că, în ansamblu, peste 50% din producția aferentă proiectelor SAFE va avea loc direct în România și că investițiile vor putea fi măsurate concret în economie. El a insistat asupra faptului că jumătate din fondurile alocate vor fi investite direct pe teritoriul românesc, prin fabrici, linii de producție, tehnologii și capacități industriale noi.

În același timp, Irineu Darău admite că România nu are în prezent capacitatea de a produce integral toate echipamentele necesare pentru apărare și că această situație este rezultatul a peste trei decenii de subdezvoltare a industriei militare. Tocmai de aceea, strategia gândită de Ministerul Economiei urmărește extinderea treptată a capacităților industriale în următorii ani.

Potrivit ministrului, planurile includ investiții în învățământ dual, formarea unei noi generații de specialiști, dezvoltarea locurilor de muncă bine plătite și atragerea transferurilor de tehnologie și licențe de producție în România. Oficialul spune că obiectivul realist este ca până în 2030 România să aibă un sector de apărare reindustrializat și modernizat.

Irineu Darău consideră că efectele economice ale programului SAFE vor depăși industria militară propriu-zisă și vor genera dezvoltare în sectoare conexe. El a dat exemplul industriei auto, care ar putea fi reorientată parțial către producția pentru apărare, ceea ce ar crea noi locuri de muncă și ar accelera procesele de tehnologizare. Ministrul spune că impactul economic indirect este dificil de calculat exact, dar că potențialul este „enorm”.

Oficialul a oferit și exemple concrete de proiecte și parteneriate aflate în discuție. Potrivit acestuia, există planuri pentru colaborări cu companii de stat care urmează să fie salvate, modernizate sau retehnologizate. El a menționat cazul platformei industriale de la Victoria și negocierile aflate încă în desfășurare pentru șantierul naval de la Mangalia. Ministrul susține că investitori interesați de producția de armament au vizitat deja capacitățile existente și poartă discuții cu Romarm pentru viitoare parteneriate.

În ceea ce privește proiectele concrete de achiziții și producție, Irineu Darău a precizat că România are în vedere dotarea integrată cu NATO și Uniunea Europeană. Printre proiectele anunțate se află achiziția armamentului pentru Poliția Română, construcția a patru nave militare – pe care oficialul speră să fie realizate la Mangalia –, achiziția a aproape 300 de tancuri și dezvoltarea producției de drone.

Ministrul a insistat asupra potențialului strategic al industriei de drone, pe care o consideră una dintre cele mai inovatoare zone tehnologice din România. El spune că pornirea unui ciclu intern de producție pentru drone este esențială atât pentru securitate, cât și pentru dezvoltarea industrială pe termen lung.