Pîslaru a afirmat că în perioada 2028-2034, cel puțin o treime din toată finanțarea pe care o putem gândi pentru dezvoltarea României ar trebui să fie alocată sectorului privat și nu prin granturi cu finanțări cu procente foarte mari, ci mai degrabă prin instrumente financiare și acces la capital.
Pîslaru afirmă că Bursa de Valori București va avea un rol important în următorul exercițiu financiar european, în condițiile în care investițiile în infrastructură, dezvoltarea locală și susținerea companiilor vor necesita atragerea unor surse suplimentare de finanțare.
„Singura modalitate care funcționează este să multiplici banii europeni. Iar, ca să poți răspunde necesarului de creștere economică, trebuie să susții sectorul privat”, a spus oficialul.
Pîslaru a susținut că statul ar trebui să se concentreze pe facilitarea accesului companiilor la finanțare și la piața de capital, în loc să fie principalul furnizor de granturi.
În opinia sa, România a depășit etapa în care principala provocare era absorbția fondurilor europene și trebuie să schimbe modul în care utilizează aceste resurse.
„Nevoile României sunt mult mai mari decât suma fondurilor europene. Sunt mult mai mari decât fondurile europene plus bugetul național și investițiile existente în economie. Ca să putem continua creșterea, trebuie să schimbăm complet modul de a privi fondurile europene”, a declarat ministrul.
Acesta a explicat că fondurile europene ar trebui utilizate pentru a atrage capital suplimentar, prin mecanisme de tip „leverage”, astfel încât fiecare euro alocat să genereze investiții mai mari în economie.
Pîslaru a arătat că, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România a introdus deja instrumente financiare precum garanțiile de portofoliu, mecanismele de tip blended finance, care combină granturile cu garanțiile și subvențiile de dobândă, precum și fonduri de capital de risc.
Potrivit acestuia, fondurile de equity dezvoltate prin PNRR au mobilizat investiții de aproximativ 2,4 miliarde de euro, pornind de la o contribuție publică de 300 de milioane de euro.
Declarațiile au fost făcute cu prilejul debutului la tranzacționare pe piața AeRO a Bursei de Valori București a companiei Graffiti Plus (GRF+), care a atras trei milioane de lei de la investitori în cadrul unui plasament privat derulat în luna ianuarie.