Investigația tehnică desfășurată după incidentul din noaptea de 29 mai 2026, când o dronă s-a prăbușit într-un bloc de locuințe din Galați, a confirmat că aparatul de zbor era un UAS (sistem aerian fără pilot) de tip Geran-2, de fabricație rusească, utilizat în misiuni de atac de tip kamikaze.
Potrivit concluziilor anchetei la care a participat și o echipă specializată a Ministerului Apărării Naționale, pe fragmentele recuperate de la locul impactului au fost identificate inscripții în limba rusă, inclusiv marcajul „ГЕРАНЬ 2”, parțial lizibil.
Specialiștii au stabilit că drona era echipată cu un motor termic de tip boxer cu patru pistoane, răcit cu aer, cu funcționare în doi timpi și elice, precum și cu un sistem de navigație bazat pe tehnologia GNSS de tip Kometa.
Raportul arată că structura aparatului era realizată din fibră de carbon, atât la nivelul fuselajului, cât și al aripilor, iar componentele electronice și servomecanismele identificate aveau rolul de a asigura controlul și menținerea traiectoriei de zbor.
Ancheta tehnică a concluzionat că încărcătura de luptă, care a explodat la impact, a fost de tip High-Explosive (HE), cu o greutate de aproximativ 30 de kilograme echivalent TNT.
Potrivit autorităților, probele recuperate sunt identice din punct de vedere structural și funcțional cu cele descoperite în alte incidente atribuite Federației Ruse pe teritoriul României.
Printre acestea se numără cazurile de la Chilia Veche și Ceatalchioi din ianuarie 2025, Grindu și Galați din februarie 2025, precum și incidentele de la Galați și Luncavița din aprilie 2026.
Datele analizate de specialiști arată că ținta a fost detectată inițial la ora 01:46 în spațiul aerian ucrainean, la aproximativ 19 kilometri de frontiera României și la circa 10 kilometri est de localitatea Reni.
Aproximativ 14 minute mai târziu, în jurul orei 02:00, drona s-a prăbușit peste un imobil de locuințe din municipiul Galați, provocând rănirea a două persoane și avarii materiale.
Președintele României, Nicușor Dan, a calificat incidentul drept unul de o gravitate deosebită și a atribuit Federației Ruse întreaga responsabilitate pentru producerea acestuia.
Într-un interviu acordat BBC, șeful statului a respins afirmațiile președintelui rus privind necesitatea unor investigații suplimentare pentru stabilirea originii dronei.
Totodată, Nicușor Dan a explicat că decizia autorităților române de a închide Consulatul General al Federației Ruse de la Constanța și de a expulza consulul general reprezintă un răspuns la riscurile tot mai mari generate de dronele rusești lansate asupra Ucrainei și ajunse în apropierea sau pe teritoriul României.
„În ultimii doi ani au ajuns aproximativ 20-30 de drone, care la început nu au avut încărcătură explozivă, dar în urmă cu o lună am avut o altă dronă similară care, din fericire, nu a explodat.”
„Aşadar, a devenit periculos pentru cetățenii români. Când rușii țintesc orașele de pe celălalt mal al Dunării, trebuie să se asigure că nu îi afectează pe cetățenii români”, a declarat președintele.
Potrivit acestuia, măsurile diplomatice adoptate de România reprezintă un avertisment adresat Moscovei, iar Bucureștiul are la dispoziție și alte opțiuni în cazul în care incidente similare vor continua.
„Decizia pe care am luat-o este un avertisment pentru partea rusă și sper să înceteze. În caz contrar, sunt și alte măsuri pe care le putem lua, ca de exemplu expulzarea ambasadorului. Există o ierarhie diplomatică a deciziilor în astfel de cazuri”, a mai spus Nicușor Dan.