Rezultate PISA 2025. Aproape jumătate dintre elevii români au dificultăți în înțelegerea unui text

Raportul PISA 2025, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), arată o deteriorare a performanțelor elevilor români de 15 ani în toate cele trei domenii evaluate – citire, matematică și științe. Aproape jumătate dintre elevii din România, respectiv 48%, nu ating nivelul minim de competență la citire, ceea ce înseamnă că întâmpină dificultăți în înțelegerea unui text de lungime moderată, identificarea ideii principale și extragerea informațiilor necesare. Ponderea este în creștere față de 2022, când se situa la 41,7%, iar scorul României la citire a coborât cu 16 puncte.

Te-ar mai putea interesa și: CSAT, la Cotroceni: România pregătește noul plan de înzestrare a Armatei și consolidarea prezenței militare americane

Rezultate PISA 2025. Aproape jumătate dintre elevii români au dificultăți în înțelegerea unui text

OCDE consideră nivelul 2 drept pragul minim de competență. Elevii aflați sub acest nivel nu sunt neapărat incapabili să citească, însă au dificultăți în a înțelege și utiliza informațiile dintr-un text în situații concrete. Acest indicator este asociat frecvent cu fenomenul de analfabetism funcțional și arată cât de greu le este unor elevi să transforme informațiile citite în cunoștințe pe care să le poată folosi practic.

Situația este îngrijorătoare și atunci când rezultatele sunt analizate simultan în toate cele trei domenii. Aproape 38,5% dintre elevii români se află sub nivelul minim la citire, matematică și științe în același timp, față de 19,7% media OCDE. Procentul a crescut de la 33,2% în 2022, ceea ce indică o extindere a grupului de elevi care întâmpină dificultăți majore în competențele de bază.

La matematică, 52% dintre elevii români nu ating nivelul 2. Aceștia au dificultăți inclusiv în situații simple, precum recunoașterea modului în care o problemă din viața reală poate fi reprezentată matematic și utilizarea unor concepte de bază pentru găsirea unei soluții. La științe, aproape 46% dintre elevi sunt sub pragul minim, față de 44% în 2022.

În același timp, numărul elevilor români cu performanțe foarte ridicate rămâne redus. Doar 4,8% ating nivelurile 5 sau 6, cele mai înalte trepte de performanță, în cel puțin unul dintre cele trei domenii evaluate. Media OCDE este de 11,9%, ceea ce evidențiază un decalaj important nu doar în zona elevilor cu rezultate slabe, ci și în ceea ce privește formarea unei elite școlare cu performanțe academice ridicate.

Citirea a înregistrat cea mai accentuată scădere. România a obținut 413 puncte, cu 16 mai puțin decât în 2022. La matematică, scorul a fost de 419 puncte, în scădere cu nouă puncte, iar la științe, 425 de puncte, cu trei puncte mai puțin decât la evaluarea precedentă. OCDE precizează că scăderile de la matematică și științe nu sunt semnificative statistic, în timp ce deteriorarea rezultatului la citire este clară.

Pe termen mai lung, tendința este însă negativă în toate cele trei domenii. Pentru perioada 2015-2025, OCDE indică o scădere de 18 puncte la citire, 22 de puncte la matematică și opt puncte la științe. Rezultatele din 2025 sunt cele mai slabe obținute de România de la prima participare la testarea PISA, în 2006.

România se află astfel pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană, înaintea Bulgariei și Ciprului. La nivelul celor 91 de țări și economii participante, țara noastră ocupă locul 53 la citire, locul 55 la științe și locul 48 la matematică. În funcție de domeniu, elevii români sunt depășiți inclusiv de elevi din state care nu fac parte din UE, precum Serbia, Albania sau Muntenegru.

Rezultatele arată și un decalaj semnificativ între fete și băieți. La citire, fetele au obținut în medie 429 de puncte, față de 399 de puncte în cazul băieților, diferența fiind de 30 de puncte. La matematică, situația se inversează, băieții având un avantaj de aproximativ șase puncte. În cazul științelor, rezultatele celor două categorii sunt apropiate.

Un factor important care influențează rezultatele este situația socioeconomică a familiei. În România, statutul socioeconomic explică 21,7% din diferențele dintre performanțele elevilor la științe, aproape dublu față de media OCDE, de 11,6%. România se numără printre cele cinci sisteme participante în care condițiile socioeconomice explică cel puțin 20% din variația rezultatelor.

Diferența dintre elevii avantajați și cei dezavantajați este considerabilă. Cei aflați în sfertul superior al clasamentului socioeconomic au obținut, în medie, cu 122 de puncte mai mult la științe decât elevii proveniți din medii dezavantajate. La nivelul OCDE, diferența medie este de 85 de puncte. Doar 7% dintre elevii români dezavantajați reușesc să ajungă în sfertul superior al performanțelor, față de aproape 12% la nivelul OCDE.

Școala în care învață elevul are, de asemenea, o influență puternică asupra rezultatelor. România se află între cele zece sisteme educaționale în care diferențele dintre școli explică cel puțin jumătate din variația performanțelor la științe. OCDE descrie această situație ca fiind caracteristică unui sistem puternic segmentat, în care elevii cu rezultate foarte bune și cei cu rezultate slabe tind să fie concentrați în unități de învățământ diferite.

Raportul evidențiază și probleme legate de resursele școlilor. Aproximativ 63,6% dintre elevii români învață în unități în care conducerea nu a raportat lipsuri de profesori, iar 44,9% sunt în școli fără deficite materiale. În același timp, 60,9% beneficiază de școli în care există posibilitatea pregătirii între colegi.

Tehnologia și inteligența artificială au fost, de asemenea, analizate în cadrul PISA 2025. Aproape 40% dintre elevii români spun că folosesc cel puțin săptămânal instrumente de inteligență artificială pentru a învăța, sub media OCDE de 45,5%. În schimb, 72,6% afirmă că au învățat la școală cum să evalueze informațiile generate de AI, procent peste media OCDE de 62,6%.

Dispozitivele digitale reprezintă însă și o sursă de distragere. Doar 37,9% dintre elevii români spun că nu sunt distrași de dispozitive în timpul învățării. Aproape jumătate învață în școli în care telefoanele mobile sunt interzise, iar 72,8% se află în unități care au reguli privind utilizarea dispozitivelor digitale la diferite materii.

Pentru prima dată, PISA 2025 a inclus și evaluarea capacității de rezolvare a problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale. România a obținut 442 de puncte și s-a clasat pe locul 51, iar aproximativ 57% dintre elevii români nu au atins nivelul de bază la această competență.

Evaluarea PISA a fost susținută în România de 7.725 de elevi din 322 de școli, reprezentativi pentru aproximativ 172.000 de tineri de 15 ani. La nivel internațional, testarea a inclus peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii. PISA este organizat de OCDE o dată la trei ani și nu urmărește doar acumularea de cunoștințe, ci mai ales capacitatea elevilor de a le aplica în situații concrete din viața reală. În ediția din 2025, domeniul principal de evaluare a fost științele.