Dunărea să află sub precedentul record înregistrat în 2003 și are un debit de aproape trei ori mai mic decât media multianuală pentru luna august, de aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă.
La intrarea în România, debitul fluviului este de circa 1.450 de metri cubi pe secundă, iar nivelurile reduse ale apei afectează navigația de peste două săptămâni.
Miercuri, nivelul măsurat era de minus 217 centimetri, după o creștere de aproximativ doi centimetri.
„Operațiunile de dislocare a stâncii au încetinit tendința de scădere a nivelului Dunării și ne-au permis câștigarea unor zile importante pentru funcționarea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă”, a declarat Ana Maria Agiu, purtătorul de cuvânt al ANAR.
Prognozele inițiale indicau atingerea nivelului de minus 233 de centimetri până la sfârșitul acestei săptămâni. În urma intervențiilor, acest prag este estimat să fie atins cel mai devreme la începutul săptămânii viitoare.
Miercuri urma să fie finalizată încărcarea ultimei dintre cele patru barje care vor fi scufundate pentru a direcționa o cantitate mai mare de apă către Dunărea Veche și către centrala nucleară de la Cernavodă.
Operațiunea este însă analizată în continuare din cauza curenților puternici din zonă. Reprezentanții Apelor Române spun că prioritatea este siguranța personalului implicat în intervenție.
Efectele lucrărilor ar trebui să fie vizibile imediat după finalizarea operațiunii, iar obiectivul specialiștilor este creșterea nivelului Dunării în zona Cernavodă cu până la 10-12 centimetri.
Această creștere ar compensa parțial ritmul de scădere estimat inițial la aproximativ doi centimetri pe zi și până la 15-16 centimetri într-un interval de câteva zile.
Autoritățile monitorizează și evoluția precipitațiilor din bazinul superior al Dunării, în special din Austria, însă cantitățile prognozate nu sunt suficiente pentru o majorare semnificativă a debitului fluviului.
Potrivit ANAR, un aport suplimentar de 100-200 de metri cubi pe secundă ar putea contribui la menținerea nivelurilor necesare funcționării centralei.
Reprezentanții instituției descriu intervenția de la Cernavodă drept o „cursă contracronometru”, în condițiile în care autoritățile trebuie să asigure aportul de apă necesar centralei nucleare, protejând în același timp echipele implicate în lucrări.