Lituania face primul pas pentru a permite arme nucleare pe teritoriul său. Parlamentul a votat modificarea Constituției

Parlamentul Lituaniei (Seimas) a făcut un prim pas important pentru modificarea Constituției, prin care ar putea fi eliminată interdicția privind amplasarea pe teritoriul țării a armelor de distrugere în masă, inclusiv a armelor nucleare, precum și a bazelor militare străine. Propunerea a fost aprobată în cadrul dezbaterii din 22 septembrie, cu 99 de voturi pentru, 13 împotrivă și 5 abțineri, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Spațiul aerian al aeroportului din Vilnius redeschis, după o alertă cu dronă în Lituania

Lituania face primul pas pentru a permite arme nucleare pe teritoriul său. Parlamentul a votat modificarea Constituției

Modificarea nu este însă definitivă. După inițierea procedurii constituționale, proiectul trebuie să fie supus încă a două voturi, între care trebuie să existe un interval de cel puțin trei luni. Pentru adoptare este necesar sprijinul a cel puțin două treimi din numărul total al parlamentarilor, adică 94 de voturi. Potrivit calendarului prezentat de președintele Seimasului, Juozas Olekas, primul vot este programat pentru 6 octombrie 2026, iar votul final pentru 12 ianuarie 2027. Înaintea voturilor, documentul va fi analizat de comisiile parlamentare competente.

În prezent, articolul 137 din Constituția Lituaniei prevede că armele de distrugere în masă și bazele militare străine nu pot fi amplasate pe teritoriul țării. Proiectul aflat în discuție urmărește abrogarea acestei prevederi, ceea ce ar elimina interdicția constituțională și ar crea cadrul juridic pentru eventuale acorduri privind prezența unor astfel de arme sau instalații militare. Eliminarea interdicției nu înseamnă, prin ea însăși, că arme nucleare vor fi desfășurate în Lituania; ar însemna în primul rând că o asemenea posibilitate nu ar mai fi blocată de Constituție.

Susținătorii modificării își fundamentează poziția pe schimbarea mediului de securitate european după invazia rusă pe scară largă a Ucrainei. Juozas Olekas susține că situația de securitate a Lituaniei, poziția sa internațională și modalitățile prin care țara își asigură apărarea s-au modificat substanțial de la adoptarea actualului text constituțional.

Un argument central este descurajarea nucleară a NATO. Olekas consideră că aceasta reprezintă o componentă importantă a apărării colective a Alianței, având rolul de a preveni coerciția sau șantajul nuclear și de a reduce riscul unei agresiuni de amploare împotriva statelor membre.

Autoritățile lituaniene invocă în acest context mai mulți factori: războiul Rusiei împotriva Ucrainei, intensificarea retoricii nucleare ruse, modernizarea arsenalului nuclear al Rusiei și dezvoltarea infrastructurii militare în apropierea Lituaniei, în special în regiunea Kaliningrad și în Belarus. Din perspectiva susținătorilor proiectului, legislația constituțională actuală limitează posibilitatea Lituaniei de a participa pe deplin la mecanismele de descurajare ale NATO.

Și președintele Comisiei pentru afaceri externe a Seimasului, Remigijus Motuzas, a argumentat că Lituania nu ar trebui să aibă restricții pe care multe alte state NATO nu le au. El a menționat în mod special Letonia, Estonia și Polonia, susținând că eliminarea interdicției ar transmite aliaților și adversarilor mesajul că Lituania este parte integrantă a sistemului de descurajare al NATO.

Discuția din Lituania are loc într-un context mai larg privind rolul armelor nucleare în apărarea Europei. În iunie, Financial Times a relatat că Statele Unite discutau posibilitatea desfășurării unor arme nucleare în Polonia și țările baltice. Lituania a confirmat la acel moment existența unor discuții și a recunoscut că modificarea Constituției ar putea deveni relevantă în acest context.

Separat, în martie, președintele francez Emmanuel Macron a propus ideea unei noi forme de cooperare europeană în domeniul descurajării nucleare. Una dintre variantele discutate ar presupune ca aliații Franței să poată găzdui temporar forțe aeriene strategice franceze dotate cu arme nucleare. Aceste propuneri au alimentat dezbaterea europeană privind posibilitatea ca statele europene să participe mai direct la arhitectura nucleară a continentului.

În prezent, în cadrul NATO, aeronave americane cu capacitate duală,  adică aeronave capabile să îndeplinească atât misiuni convenționale, cât și nucleare, sunt staționate în Belgia, Germania, Italia, Țările de Jos, Turcia și Regatul Unit, potrivit informațiilor prezentate în material.

În paralel, Rusia și-a desfășurat arme nucleare tactice în Belarus, după declanșarea invaziei pe scară largă asupra Ucrainei. Moscova a reacționat și la dezbaterea din Lituania: în septembrie, Kremlinul a avertizat că, dacă Lituania ar găzdui un arsenal nuclear, țara ar intra în raza de acțiune a armelor nucleare rusești.