Paradoxul locuirii în România: 94% sunt proprietari, dar 4 din 10 români trăiesc în locuințe supraaglomerate

România se confruntă cu o situație paradoxală pe piața locuirii: aproape 41% dintre români trăiau în 2024 în gospodării supraaglomerate, o proporție de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene, de 16,9%, potrivit datelor Eurostat citate de Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES). În același timp, România are una dintre cele mai ridicate rate de proprietate din UE, aproximativ 94% dintre locuitori deținând locuința în care trăiesc, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: Agroserv Măriuța, proprietarul Lăptăria cu Caimac, încheie S1/2026 cu un profit net de 1,2 mil. lei, în scădere cu 66%

Paradoxul locuirii în România: 94% sunt proprietari, dar 4 din 10 români trăiesc în locuințe supraaglomerate

Datele arată că problema locuirii din România nu ține doar de accesul la proprietate, ci și de calitatea, dimensiunea și distribuția locuințelor. Deși foarte mulți români dețin o locuință, o parte importantă dintre aceștia locuiesc în spații considerate supraaglomerate. În plus, la recensământul din 2021, aproximativ un sfert dintre locuințele din România erau neocupate, ceea ce evidențiază un dezechilibru între locuințele disponibile și nevoile populației.

Situația diferă semnificativ în funcție de regiune. Marile orașe și zonele metropolitane se confruntă cu o presiune mai mare asupra pieței imobiliare, în special în ceea ce privește prețurile locuințelor și chiriile. În schimb, în alte localități, problema este reprezentată de declinul demografic și numărul ridicat de locuințe neocupate. Prin urmare, FIDES susține că România are nevoie de o strategie de locuire care să țină cont de diferențele dintre regiuni și de evoluțiile demografice.

Tema locuirii accesibile va fi discutată la Romania Affordable Housing Summit 2026, eveniment organizat la București pe 5 octombrie de FIDES și Confederația Patronală Concordia. Organizatorii susțin că este necesară o abordare integrată, care să stabilească mai clar ce înseamnă locuirea accesibilă, cum poate fi finanțată și cum pot fi dezvoltate proiecte adaptate nevoilor populației.

La nivel european există, în acest moment, mai multe instrumente financiare destinate dezvoltării locuințelor accesibile. Potrivit datelor prezentate de FIDES, Grupul Băncii Europene de Investiții urmărește finanțări de 6 miliarde de euro pentru locuințe accesibile și sustenabile în 2026. Organizația consideră că România ar trebui să fie pregătită să utilizeze aceste oportunități de finanțare pentru dezvoltarea sectorului locuirii.

Problema este însă una mai amplă la nivelul întregii Uniuni Europene. Estimările Comisiei Europene citate de FIDES indică un necesar de aproximativ 650.000 de locuințe suplimentare în fiecare an, peste cele aproximativ 1,6 milioane de locuințe construite anual în UE. Pentru acoperirea acestui deficit ar fi necesare investiții estimate la circa 150 de miliarde de euro pe an.