Taiwanul se anunță una dintre cele mai sensibile teme ale întâlnirii dintre președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată la Washington. Potrivit unor surse citate de Reuters, Beijingul intenționează să îi ceară lui Trump să oprească vânzările de arme americane către Taiwan și chiar să suspende livrarea unor echipamente militare deja comandate de Taipei, relatează digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Taiwanul salută ideea ca Trump să discute cu președintele Lai Ching-te, dar ar fi o încălcare gravă a protocolului
China își va fundamenta poziția în special pe comunicatul comun americano-chinez din 1982, în care Statele Unite au afirmat că nu urmăresc o politică pe termen lung privind vânzările de arme către Taiwan și că intenționează să reducă treptat aceste vânzări. Beijingul interpretează documentul ca pe un angajament american de limitare a sprijinului militar acordat insulei. Xi ar putea invoca această interpretare inclusiv în timpul vizitei sale la Arhivele Naționale ale SUA.
Există însă o diferență importantă între interpretările celor două guverne. În documentele americane asociate înțelegerii din 1982, președintele Ronald Reagan a legat reducerea vânzărilor de arme de menținerea de către China a angajamentului privind soluționarea pașnică a divergențelor cu Taiwanul. În plus, așa-numitele „Șase asigurări”, oferite Taiwanului de administrația Reagan în același an și declasificate în 2020, precizează că Washingtonul nu a stabilit o dată pentru încetarea vânzărilor de arme și nu a acceptat să consulte Beijingul înaintea unor astfel de tranzacții.
Potrivit surselor Reuters, Beijingul ar putea merge mai departe decât simpla solicitare de a opri viitoarele contracte. China ar dori și suspendarea unor livrări deja aprobate sau comandate. Xi ar putea susține că autoritățile de la Taipei sunt responsabile pentru modificarea status quo-ului și că Taiwanul reprezintă principala sursă de instabilitate în relația dintre Washington și Beijing. China ar putea oferi, în schimb, cooperare în ceea ce privește presiunile internaționale asupra Iranului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu.
Pentru Washington, situația este complicată de propriile obligații față de Taiwan. Deși SUA nu recunosc oficial Taiwanul ca stat independent și mențin politica „unei singure Chine”, legislația americană prevede furnizarea către Taiwan a mijloacelor necesare pentru autoapărare. Statele Unite nu adoptă însă o poziție oficială asupra suveranității Taiwanului, chiar dacă recunosc poziția Beijingului potrivit căreia insula face parte din China.
Taiwanul, care are un sistem politic democratic și propriul guvern, respinge revendicarea de suveranitate a Beijingului. În ultimii ani, China și-a intensificat activitățile militare în jurul insulei, inclusiv prin exerciții de amploare și testări cu rachete. Aceste acțiuni au contribuit la creșterea tensiunilor în Strâmtoarea Taiwan și la îngrijorările privind securitatea în regiunea Asia-Pacific.
În același timp, administrația Trump are în vedere un nou pachet important de arme pentru Taiwan. Un oficial al Casei Albe a declarat că Trump urmează să decidă relativ curând asupra acestuia. În decembrie, administrația americană a aprobat un pachet estimat la 11 miliarde de dolari, descris drept cel mai mare de până atunci. Un alt pachet, evaluat la aproximativ 14 miliarde de dolari, se află în așteptare de mai multe luni. Trump a caracterizat anterior acest al doilea pachet drept o posibilă „monedă de schimb” în negocierile cu Beijingul.
Înaintea summitului, mai mulți politicieni republicani americani au transmis public că Washingtonul ar trebui să își mențină sprijinul pentru Taiwan. Senatorul Pete Ricketts a afirmat că SUA trebuie să își păstreze poziția privind apărarea insulei și să transmită Beijingului că politica americană nu s-a schimbat. La rândul său, congresmanul John Moolenaar i-a cerut lui Trump să respingă obiecțiile Chinei față de vânzările de arme și cooperarea americană în domeniul securității cu Taiwanul și cu alți parteneri asiatici.