Ropotă (AAFBR): Creditele neperformante din România au urcat la 2,9%, iar rata în cazul firmelor mici şi foarte mici a ajuns la 7,9%

Daniela Ropotă atrage atenţia că firmele mici şi foarte mici sunt cele mai afectate de deteriorarea portofoliilor de credite, rata împrumuturilor neperformante ajungând la 7,9%.

Daniela Ropotă: „Rata creditelor neperformante a ajuns la 2,9%, conform ultimelor raportări la T2 2026”

După ce a coborât de la aproape 21% la sfârşitul lui 2014 la un minim de 2,4% în 2023, rata creditelor neperformante a revenit pe creştere, ajungând la 2,9% în trimestrul al doilea din 2026. Evoluţia reflectă deteriorarea calităţii portofoliilor de credite, în special a celor acordate companiilor.

Datele prezentate de Daniela Ropotă, reprezentanta AAFBR arată o evoluţie diferită a creditelor neperformante în funcţie de categoria de debitori

În cazul populaţiei, rata NPL a scăzut de la 3,2% în decembrie 2023 la 2,8% în 2025, însă în ultima perioadă a început din nou să crească, în special pe segmentul creditelor de consum.

În cazul companiilor, deteriorarea portofoliilor este mai accentuată. Rata creditelor neperformante a urcat la 5,6% în martie 2026, de la 4,4% în martie 2025, iar tendinţa de creştere se manifestă în majoritatea sectoarelor economice.

Agricultura şi construcţiile înregistrează cele mai ridicate rate ale creditelor neperformante. Cele mai mari creşteri au fost însă consemnate în comerţ şi utilităţi, potrivit analizei prezentate de Daniela Ropotă.

Dimensiunea companiilor este un alt factor important de vulnerabilitate. Firmele mici şi foarte mici sunt cele mai afectate de deteriorarea capacităţii de rambursare, rata creditelor neperformante ajungând la 7,9%.

O evoluţie îngrijorătoare se observă şi în cazul împrumuturilor garantate de stat. Rata creditelor neperformante din această categorie a crescut de la 5,3% la 11,3% în martie 2026, ceea ce indică o deteriorare semnificativă a calităţii acestor portofolii.

Creditele garantate de stat au fost concepute pentru a susţine finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic. O parte dintre aceste împrumuturi au însă o calitate mai slabă, iar înrăutăţirea condiţiilor economice amplifică riscul de neplată.

Creşterea creditelor neperformante garantate de stat are implicaţii şi pentru finanţele publice, deoarece activarea garanţiilor transferă o parte din riscul de credit de la instituţiile bancare către bugetul de stat.
„Se mută costul sau riscul, să zic aşa, de la bănci la buget, pentru că vorbim de nişte garanţii de stat”, a explicat vicepreşedintele AAFBR.

Riscurile cresc pentru bănci, deşi sistemul rămâne rezilient

Deteriorarea situaţiei financiare a companiilor şi a populaţiei, prin reducerea veniturilor şi profiturilor, afectează capacitatea de rambursare a creditelor şi poate alimenta în continuare creşterea ratei creditelor neperformante.

Efectele se transmit în bilanţurile băncilor prin majorarea costului riscului şi a provizioanelor pentru pierderi din credite. În acest context, instituţiile de credit pot deveni mai prudente în acordarea finanţărilor, ceea ce înseamnă standarde de creditare mai stricte şi presiuni suplimentare asupra lichidităţii şi profitabilităţii.

Potrivit Danielei Ropotă, deteriorarea calităţii activelor este vizibilă în special în cazul companiilor mici şi al portofoliilor de credite garantate de stat. Tendinţa de creştere a creditelor neperformante se manifestă însă şi în cazul corporaţiilor, ceea ce indică vulnerabilităţi mai extinse la nivelul sectorului companiilor.

„Sectorul bancar este unul rezilient, cu riscuri în creştere, are buffere de profitabilitate, lichiditate, solvabilitate în prezent, dar acestea se subţiază, se vede un trend de deteriorare”, a avertizat reprezentanta AAFBR.

Deşi băncile din România dispun în continuare de rezerve de capital şi lichiditate peste media Uniunii Europene, indicatorii s-au redus faţă de maximele înregistrate în 2024-2025.

În comparaţie cu media europeană, rata creditelor neperformante din România este cu aproape un punct procentual mai mare. Totodată, gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane este mai ridicat, potrivit analizei prezentate de Daniela Ropotă.

Profitabilitatea băncilor a scăzut după maximul din 2023

Pe lângă deteriorarea calităţii activelor, sectorul bancar se confruntă şi cu o reducere a indicatorilor de rentabilitate. După maximul atins în 2023, profitabilitatea a intrat pe o tendinţă descendentă, pe fondul diminuării veniturilor nete din dobânzi, al creşterii costului riscului şi al introducerii impozitului pe cifra de afaceri.

Rezultatele sunt distribuite inegal între instituţiile de credit. Băncile mari au o profitabilitate mai ridicată decât instituţiile de dimensiuni mici, iar diferenţele dintre acestea s-au accentuat după 2023.

Profitabilitatea mediană a băncilor a coborât la 0,6%, de la 0,8% în perioada 2023-2024

Evaluarea AAFBR indică, astfel, o deteriorare simultană a calităţii activelor, a costului riscului şi a profitabilităţii, într-un moment în care economia pune presiune asupra capacităţii de rambursare a debitorilor.

Sistemul bancar dispune încă de resurse pentru a absorbi eventuale şocuri macroeconomice, însă reducerea rezervelor de profitabilitate, lichiditate şi solvabilitate impune monitorizarea atentă a evoluţiei riscurilor de credit.

Datele au fost prezentate de Daniela Ropotă la conferinţa „România Financiară 2027: Viziune, Inovare, Acţiune. Strategii de business şi soluţii de creştere într-un climat economic, politic şi social complex”, organizată de Grupul de presă MediaUno.

Citește și: Rata creditelor neperformante crește la 2,89% în România. Activele băncilor ajung la 981 miliarde de lei