Locurile de muncă din UE sunt mai bune decât acum 10 ani, dar persistă diferențe mari între sectoare. Ce arată raportul Comisiei Europene

Calitatea locurilor de muncă din Uniunea Europeană s-a îmbunătățit în ultimul deceniu, în special în ceea ce privește salariile, siguranța locului de muncă și timpul de lucru, potrivit raportului „Perspectivele sociale și de ocupare a forței de muncă în Europa 2026”, publicat de Comisia Europeană. Documentul evidențiază importanța condițiilor de muncă pentru dezvoltarea unei economii europene productive și competitive, dar atrage atenția că persistă diferențe semnificative între statele membre, sectoarele economice și categoriile profesionale. În același timp, încetinirea creșterii ocupării forței de muncă, productivitatea modestă și costurile ridicate ale energiei continuă să reprezinte provocări pentru piața muncii, potrivit mediafax.ro.

Te-ar mai putea interesa și: UE lansează o campanie de pregătire pentru dezastre. România, printre cele șapte țări implicate

Locurile de muncă din UE sunt mai bune decât acum 10 ani, dar persistă diferențe mari între sectoare. Ce arată raportul Comisiei Europene

Potrivit analizei Comisiei Europene, locurile de muncă de calitate contribuie la îmbunătățirea performanței economice prin creșterea motivației angajaților, reducerea fluctuației de personal, dezvoltarea competențelor și organizarea mai eficientă a activității. Condițiile de muncă mai bune pot ajuta angajatorii să atragă și să păstreze personalul, într-un context în care numeroase sectoare se confruntă cu dificultăți de recrutare. Totuși, progresele înregistrate la nivel european nu sunt uniforme, iar unele state membre au raportat deteriorări ale cel puțin doi indicatori privind calitatea locurilor de muncă în ultimii zece ani.

Raportul arată că locurile de muncă în care condițiile sunt mai favorabile se regăsesc în special în domeniul informației și comunicațiilor, în sectorul financiar și al asigurărilor, în administrația publică, precum și în activitățile profesionale, științifice și tehnice. Aceste domenii oferă, în general, condiții mai bune în ceea ce privește remunerarea, stabilitatea profesională și organizarea timpului de lucru.

La polul opus se află serviciile de cazare și alimentație publică, activitățile administrative și de asistență, precum și unele ocupații care necesită un nivel mai redus de calificare. În aceste domenii, angajații se confruntă mai frecvent cu condiții de muncă mai puțin favorabile, inclusiv salarii reduse și o siguranță mai scăzută a locului de muncă. De asemenea, raportul evidențiază că ocupațiile în care există deficit de personal presupun adesea programe de lucru atipice și o remunerare mai mică. Îmbunătățirea condițiilor de muncă ar putea contribui, prin urmare, la atragerea angajaților în sectoarele în care companiile au cea mai mare nevoie de forță de muncă.

Un capitol important al analizei vizează relația dintre salarii și productivitate. Comisia Europeană subliniază că majorările salariale sustenabile depind de capacitatea companiilor de a-și îmbunătăți productivitatea și de a genera mai multă valoare adăugată. În același timp, salariile mai mari, în special cele minime, pot încuraja investițiile și inovarea, determinând companiile să concureze prin eficiență și calitatea produselor și serviciilor, în loc să se bazeze exclusiv pe costuri reduse ale forței de muncă.

După adoptarea Directivei Uniunii Europene privind salariile minime adecvate, salariile minime au crescut, în special în statele membre cu niveluri salariale mai scăzute și cu o pondere mai mare a angajaților remunerați la nivelul minim. Potrivit raportului, în 2026, salariile reale din UE sunt cu 1,4% peste nivelurile înregistrate înaintea pandemiei de COVID-19. Astfel, în majoritatea statelor membre au fost recuperate pierderile de putere de cumpărare provocate de inflația din 2022 și 2023, deși evoluțiile salariale diferă în continuare de la o țară la alta.

Inteligența artificială și automatizarea reprezintă un alt factor important care influențează evoluția pieței muncii europene. Comisia Europeană arată că noile tehnologii pot contribui la creșterea productivității și la îmbunătățirea condițiilor de muncă, permițând angajaților să se concentreze asupra activităților cu valoare adăugată mai mare și să își dezvolte competențele. Cu toate acestea, efectele depind de modul în care tehnologiile sunt introduse și utilizate în companii.

Raportul avertizează că inteligența artificială ar putea reduce cererea de forță de muncă pentru anumite posturi de nivel de intrare și pentru activitățile repetitive, cu posibile consecințe asupra salariilor și condițiilor de angajare. Deși angajații fără experiență pot obține creșteri imediate de productivitate prin utilizarea instrumentelor bazate pe inteligență artificială, aceștia pot întâmpina dificultăți în identificarea erorilor și în evaluarea critică a rezultatelor generate de sisteme automate.

Utilizarea excesivă a acestor instrumente poate limita învățarea prin practică și dezvoltarea gândirii critice, sporind totodată nevoia de supraveghere umană. În consecință, Comisia subliniază importanța formării profesionale continue, a reprezentării lucrătorilor și a dialogului social, astfel încât beneficiile noilor tehnologii să fie valorificate fără a accentua diferențele de competențe dintre angajați.

În ceea ce privește evoluția generală a pieței muncii, raportul arată că aceasta a rămas rezilientă în 2025, în pofida incertitudinilor economice. Rata ocupării forței de muncă în Uniunea Europeană a ajuns la 76,1%, în timp ce rata șomajului s-a menținut la 6%, un nivel minim istoric potrivit documentului. Aceste date indică faptul că piața muncii a continuat să reziste presiunilor economice, chiar dacă perspectivele pentru perioada următoare sunt marcate de noi riscuri.

Pentru 2026, Comisia Europeană estimează că șocul energetic asociat conflictului din Orientul Mijlociu va încetini creșterea ocupării forței de muncă. Potrivit proiecțiilor prezentate în raport, numărul locurilor de muncă nou-create ar putea fi cu aproximativ 440.000 mai mic decât în scenariul de referință al analizei. Cu toate acestea, instituția anticipează mai degrabă o încetinire a angajărilor decât o scădere bruscă a numărului total de persoane ocupate, întrucât angajatorii sunt așteptați să păstreze o parte importantă din personal.

În acest context, Comisia Europeană pregătește o nouă inițiativă legislativă, denumită Legea privind locurile de muncă de calitate, pe care intenționează să o prezinte mai târziu în cursul anului. Propunerea va fi elaborată în urma celei de-a doua etape a consultării partenerilor sociali din Uniunea Europeană și urmărește să răspundă provocărilor structurale cu care se confruntă piața muncii.

Printre problemele vizate se numără creșterea modestă a productivității, îmbătrânirea populației, deficitul de personal și transformările generate de tranziția verde și cea digitală. Inițiativa urmărește să susțină îmbunătățirea condițiilor de muncă și adaptarea pieței muncii la schimbările economice și tehnologice.