MApN a confirmat, totodată, că avioane Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene au lansat inițial o rachetă asupra țintei, însă aceasta nu a fost lovită.
MApN a oferit aceste explicații în cadrul unei conferințe de presă, organizate la sediul MApN, după incidentul în care o dronă a fost doborâtă de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române în apropierea localității Padina, județul Buzău.
„Decizia de angajare comportă mai multe acțiuni, printre care este absolut necesară identificarea vizuală a țintei la momentul oportun, după care încadrarea acesteia cu radarul de bord și angajarea doar în zonele în care nu există niciun pericol pentru populație și obiectivele de pe teritoriu.”
„Pentru noi sunt mai importante siguranța populației și siguranța elementelor de infrastructură decât momentul în care doborâm o țintă”, a declarat generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitor al Comandamentului Forțelor Întrunite.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a afirmat că s-a urmărit să fie îndeplinite „condițiile tehnice și legale pentru combaterea acestei amenințări în spațiul aerian al României”.
Potrivit MApN, autoritățile române au menținut permanent legătura cu Centrul NATO pentru Operații Aeriene Combinate (CAOC) de la Torrejón, Spania, care coordonează misiunile de poliție aeriană în regiune.
Reprezentanții ministerului au confirmat că cele două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, aflate în serviciul de Poliție Aeriană întărită în România, au angajat ținta înaintea intervenției avionului F-16 românesc.
„Da, confirm. Aeronavele italiene au angajat ținta, au tras și nu putem să estimăm din ce motiv racheta lansată de către Eurofighter nu a lovit ținta”, a declarat generalul Gheorghe Maxim.
Potrivit MApN, racheta a fost lansată deasupra județului Brăila, la vest de Dunăre, cu câteva minute înainte ca aeronava F-16 a Forțelor Aeriene Române să angajeze și să doboare ținta.
„Italienii au angajat ținta în momentul în care s-au îndeplinit condițiile tehnice pentru angajarea acesteia, astfel încât pagubele colaterale să fie minime sau nule”, a precizat oficialul MApN.
Conform datelor prezentate de minister, drona a fost detectată de sistemele radar la ora 09:39, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina.
Aparatul a traversat spațiul aerian național pe direcția Brăila – Fetești – Buzău, fiind doborât în jurul orei 11:00 în apropierea localității Padina, într-o zonă nelocuită. Până la momentul publicării, autoritățile nu au prezentat concluziile investigației privind proveniența dronei.
Oficialii MApN au confirmat că drona doborâtă vineri de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române a traversat spațiul aerian deasupra unor localități, însă nu a survolat aglomerări urbane și nici obiective strategice, militare sau energetice.
„Nu a trecut deasupra niciunei aglomerări urbane”, au declarat oficialii MApN.
Întrebați dacă drona a traversat sate și comune, aceștia au răspuns afirmativ, precizând că numărul exact al localităților aflate pe traseul aparatului urmează să fie stabilit.
Ministerul Apărării a respins informațiile potrivit cărora drona ar fi trecut în apropierea unor obiective strategice.
Oficialii MApN au negat că aparatul ar fi survolat sau s-ar fi apropiat de bazele militare de la Fetești și Bobocu sau de Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă.
Reprezentanții ministerului nu au oferit detalii suplimentare privind traseul exact al dronei și nici despre proveniența acesteia, invocând caracterul operațional al informațiilor.
„Situația din spațiul aerian a fost una deosebit de complexă și sunt nevoiți să facem apel la înțelegerea dumneavoastră pentru a nu oferi foarte multe detalii din domeniul operațional. Tot ceea ce declarăm poate fi analizat și se pot desprinde informații tehnice și operative care ar putea afecta desfășurarea operațiunilor militare”, au explicat reprezentanții MApN.
În același context, oficialii nu au confirmat dacă aparatul făcea parte dintr-un grup de drone.
Potrivit ministerului, înlocuirea avioanelor Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene cu aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române a fost o decizie strict militară, luată pentru a oferi patrulei române o libertate mai mare de acțiune și pentru a permite refacerea resurselor aeronavelor italiene.
Oficialii au precizat că, în momentul schimbului, ambele patrule se aflau simultan în aer și că rotația nu a fost determinată de epuizarea resurselor avioanelor italiene, ci de considerente tactice și procedurale.