Miniştrii de Finanţe ai ţărilor UE au avut la ECOFIN discuţii pe marginea negocierilor privind Codul Vamal al Uniunii Europene şi viitoarea Autoritate Vamală Europeană (EUCA).
România a susţinut consolidarea guvernanţei EUCA şi accelerarea operaţionalizării EU Customs Data Hub, platforma centralizată de date vamale care va integra şi monitoriza în timp real fluxurile comerciale din întreaga Uniune Europeană.
Pentru România, aceste evoluţii implică atât întărirea capacităţii de supraveghere şi control vamal, cât şi creşterea eficienţei în combaterea fraudei, facilitarea comerţului legal şi integrarea mai rapidă în viitoarea arhitectură digitală a vamelor europene”, potrivit unui comunicat al Ministerului de Finanţe.
, în coordonare cu Ministerul Finanţelor, a depus în mod oficial candidatura României pentru găzduirea EUCA – o structură strategică, care va deveni un centru de comandă al activităţilor vamale la nivel comunitar.
Candidatura noastră transmite un mesaj clar şi aliniat viziunii EUCA (EU Customs Authority ): autoritatea trebuie să fie plasată acolo unde nevoile operaţionale, digitalizarea accelerată şi realităţile frontierelor europene se întâlnesc în mod direct. România este un astfel de punct strategic”, au transmis, la solicitarea Agerpres, reprezentanţii AVR.
Aceştia au subliniat că România este unul dintre statele membre cu cea mai extinsă frontieră externă a Uniunii şi gestionează anual un volum semnificativ de fluxuri comerciale.
„Doar prin punctele vamale ale României intră anual milioane de tone de mărfuri, prin rutier, feroviar, maritim şi aerian, ceea ce transformă România într-un nod operaţional critic pentru securitatea economică a UE. Această realitate conferă substanţă şi relevanţă candidaturii noastre, iar experienţa acumulată în managementul frontierelor şi al schimburilor comerciale ne poziţionează ca un partener matur, pregătit să contribuie la construcţia noii arhitecturi vamale europene”, a precizat sursa citată.
Citește și: Inflația de 10% rămâne „lipicioasă”. BNR poate frâna cererea, dar nu poate controla prețurile
Pe de altă parte, reprezentanţii Autorităţii Vamale au subliniat că, în ceea ce priveşte priorităţile comerciale ale României, acestea se înscriu în logica strategică a Uniunii: consolidarea pieţei interne, creşterea rezilienţei lanţurilor de aprovizionare, facilitarea unui comerţ legitim, predictibil şi digitalizat, precum şi combaterea fraudei şi a subdeclarării valorii mărfurilor.
„România susţine dezvoltarea unui sistem vamal european uniform, care să reducă sarcina administrativă pentru operatori şi, în acelaşi timp, să întărească protecţia consumatorilor şi a intereselor financiare ale Uniunii. În mod particular, ne concentrăm pe transformarea digitală a proceselor vamale, interoperabilitatea sistemelor informatice, analiza de risc bazată pe date şi integrarea tehnologiilor avansate în monitorizarea fluxurilor comerciale”, a punctat sursa menţionată.
În cadrul discuţiilor de vineri, România a susţinut propunerile de soluţii tranzitorii pentru eliminarea pragului vamal de minimis (150 de euro), având în vedere nevoia urgentă de corectare a dezechilibrelor generate de importurile online masive de colete cu valoare sub 150 de euro.
În acest sens, miniştrii de Finanţe au stabilit o taxă vamală de 3 euro per produse din coletele sub această valoare, începând cu 1 iulie 2026.
Pe agenda ECOFIN s-a aflat şi publicarea de către Comisia Europeană a pachetului privind integrarea şi supravegherea pieţelor de capital – un set amplu de măsuri prin care UE urmăreşte armonizarea regulilor, întărirea supravegherii şi facilitarea accesului companiilor la finanţare.
Pachetul are ca scop crearea unei pieţe de capital mai eficiente la nivel european, reducând fragmentarea actuală dintre statele membre
“România sprijină pe deplin acest pachet, care reprezintă un pas esenţial pentru consolidarea pieţelor de capital europene şi pentru stimularea investiţiilor. Este important să avansăm rapid şi să evităm întârzierile generate de analize excesiv de detaliate. Cheia succesului acestui demers este simplificarea.”
“Avem nevoie de reguli clare, eficiente şi uşor de aplicat, care să sprijine dezvoltarea pieţelor de capital. Obiectivul trebuie să fie stimularea investiţiilor, astfel încât, în viitorul apropiat, să creăm condiţiile dezvoltării unor noi unicorni, inclusiv din zona Europei de Est şi România.”
Preşedinţia daneză a prezentat o analiză privind impactul cumulativ al iniţiativelor legislative europene, care ar putea genera costuri semnificative pentru administraţii şi companii.
“Subliniem necesitatea unei metodologii comune la nivelul UE pentru evaluarea costurilor şi beneficiilor, dar şi importanţa analizelor diferenţiate, adaptate profilului fiecărui stat membru, având în vedere că aceleaşi norme produc efecte economice distincte. Există riscul ca povara administrativă excesivă să afecteze competitivitatea întreprinderilor europene, în special a IMM-urilor”, a transmis ministrul Nazare.
Impactul economic şi financiar al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, simplificarea reglementării financiare, raportul ECA privind implementarea bugetului Uniunii Europene pentru anul financiar 2024 – documentul anual al Curţii Europene de Conturi care evaluează modul în care au fost utilizate fondurile europene, identifică eventuale nereguli şi formulează recomandări pentru îmbunătăţirea gestionării bugetare – pachetul Euro digital şi Semestrul European au completat agenda ECOFIN.