Decizia a fost adoptată cu 62 de voturi din totalul celor 120 de deputați ai Knessetului. Proiectul de lege care stabilește data alegerilor a fost retrimis unei comisii parlamentare și urmează să fie supus votului final.
Consiliera juridică a parlamentului, Sagit Afik, a declarat că actualul legislativ își poate continua activitatea pentru aproximativ zece zile.
Premierul Benjamin Netanyahu a participat la vot, într-un context politic dificil, în care încearcă să obțină un nou mandat, în pofida scăderii popularității sale.
Potrivit sondajelor de opinie, majoritatea israelienilor nu mai doresc ca acesta să rămână la conducerea guvernului.
La închiderea sesiunii parlamentare, președintele Knessetului, Amir Ohana, a afirmat că legislatura a fost marcată de proteste și de „cel mai greu și mai lung război din istoria țării”. El a amintit că, în numeroase ședințe ale plenului, familiile ostaticilor deținuți în Fâșia Gaza au participat la dezbateri purtând fotografiile celor capturați.
Referindu-se la campania electorală, Ohana a avertizat că urmează „o luptă de idei” caracterizată de radicalizarea pozițiilor politice și a făcut apel la unitate, îndemnând israelienii să nu uite că sunt „fiii aceluiași popor”.
În ultimele zile, guvernul a promovat mai multe inițiative legislative pentru consolidarea majorității parlamentare și pentru a răspunde solicitărilor partidelor ultraortodoxe din coaliția de guvernare, notează AFP.
Benjamin Netanyahu, în vârstă de 76 de ani și cel mai longeviv prim-ministru din istoria Israelului, intră în campania electorală după aproape doi ani de război început în urma atacului Hamas din 7 octombrie 2023.
Conflictul și criticile privind gestionarea securității au afectat susținerea de care se bucură în rândul electoratului.
Potrivit AFP, principalul său contracandidat este fostul șef al Statului Major al armatei israeliene, generalul în rezervă Gadi Eisenkot.
Citește și: UE, divizată în privința limitării comerțului cu așezările israeliene din Cisiordania