Radu Miruță: România propune Ucrainei un sistem de autodetonare a dronelor ajunse în spațiul românesc

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că România merge la summitul NATO din Turcia cu obiectivul de a obține o distribuție mai echilibrată a resurselor și capabilităților militare ale Alianței pe flancul estic, în special pe teritoriul României. Potrivit oficialului, contextul de securitate generat de războiul din Ucraina impune o consolidare a prezenței NATO în regiunea Mării Negre, unde România se află în prima linie a riscurilor generate de conflict, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Radu Miruță avertizează după scandalul ploșnițelor de la metrou: „Cei responsabili vor pleca, vor plăti sau vor ajunge la Parchet”

Radu Miruță: România propune Ucrainei un sistem de autodetonare a dronelor ajunse în spațiul românesc

Miruță a explicat că Bucureștiul dorește ca aliații să țină cont de faptul că România resimte în mod direct efectele războiului purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, inclusiv prin incidentele repetate cu drone și alte amenințări la adresa securității din zona de frontieră. În opinia sa, statele aflate în apropierea conflictului trebuie să beneficieze de o atenție sporită în ceea ce privește dislocarea resurselor NATO.

„Distribuirea uniformă a resurselor NATO pe flancul estic, conștientizarea suplimentară a consecințelor războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, care este simțită pe teritoriul României mai mult decât pe teritoriul țărilor care sunt mai în mijlocul Europei, achiziții în comun”, a spus Miruță.

Ministrul a subliniat că România participă la summit într-o poziție mult mai favorabilă decât în anii anteriori, deoarece și-a îndeplinit o mare parte dintre angajamentele asumate în cadrul Alianței. El a arătat că, dacă s-ar realiza o evaluare comparativă a statelor membre, România ar obține rezultate bune atât în ceea ce privește investițiile în apărare, cât și dezvoltarea industriei naționale de armament.

Potrivit lui Miruță, țara noastră nu mai solicită doar sprijin din partea NATO, ci vine și cu investiții concrete care demonstrează implicarea în consolidarea securității regionale. El a amintit că România a semnat deja contracte pentru construirea a patru nave militare noi și că, împreună cu Turcia și Bulgaria, contribuie la întărirea securității în Marea Neagră prin supraveghere navală, aeriană și sisteme de apărare antiaeriană.

Ministrul a precizat că România a alocat anul trecut 2,24% din PIB pentru apărare și că obiectivul de a ajunge la un nivel de 3% din PIB va fi atins înainte de termenul stabilit. În paralel, autoritățile investesc în revitalizarea industriei naționale de apărare prin programe finanțate în cadrul inițiativei europene SAFE.

În acest sens, Miruță a menționat că mai multe unități industriale considerate până de curând necompetitive sau aflate în declin sunt modernizate și integrate în noile programe de producție militară. Printre acestea se numără Șantierul Naval Mangalia, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Automecanică Moreni și fabrica de armament de la Cugir, unde sunt dezvoltate noi linii de producție și tehnologii compatibile cu standardele NATO.

„Și față de alte summit-uri, unde România avea capul un pic mai plecat pentru că nu îndeplinea condițiile, dacă se face un score-card al fiecărei țări cu privire la îndeplinirea asumărilor la nivel NATO, astăzi stăm mult mai bine decât am stat în trecut, pentru că pe scoringul cu investiții în apărare stăm bine, pe scoringul cu aducerea la viață a unor fabrici care să producă armament pe teritoriul național stăm infinit mai bine decât stăteam chiar anul trecut.

Cu privire la distribuirea pe flancu estic – sigur, aici nu e o chestiune pe care o apreciază doar România, pentru că sunt toate țările de pe flancul estic, însă suntem țară la cu ieșire la Marea Neagră, unde și acolo, pe discuțiile pe care le avem împreună cu Turcia și cu Bulgaria, nu spunem doar că vrem să fim jucători, ci venim cu dovada faptului că am semnat un contract pentru a construi alte patru nave noi, că securitatea pe Marea Neagră este obținută și cu supraveghere aeriană, și cu sisteme antiaeriene, dar și cu nave care să creeze o navigație sigură pe Marea Neagră”, a mai menționat Radu Miruță.