Un sondaj recent realizat de YouGov indică o deteriorare a percepției britanicilor asupra imigrației, iar românii se află printre naționalitățile pentru care există cel mai ridicat nivel de reticență. Potrivit rezultatelor prezentate, aproape jumătate dintre britanici consideră că numărul imigranților proveniți din România ar trebui redus, într-un context mai larg în care societatea britanică a devenit mai critică față de nivelul imigrației din ultimul deceniu, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: România îşi schimbă profilul migraţional: pentru al treilea an consecutiv, numărul imigranţilor şi al românilor care se întorc acasă, mai mare decât cel al emigranţilor
Conform sondajului, 47% dintre britanici spun că ar dori mai puțini imigranți din România. România se află astfel printre țările ai căror cetățeni sunt priviți mai puțin favorabil în ceea ce privește imigrația către Regatul Unit. Britanicii manifestă o reticență similară față de imigrația din alte state, printre care Rusia, Pakistan, Nigeria și Israel.
În cazul cetățenilor ruși și israelieni, atitudinea negativă poate fi influențată și de contextul geopolitic și de conflictele militare asociate celor două țări. Rusia este implicată în războiul din Ucraina, în timp ce Israelul este asociat cu conflictul din Gaza, iar aceste evoluții internaționale pot influența percepția opiniei publice britanice asupra imigrației provenite din respectivele state.
Datele sondajului arată însă că fenomenul este mult mai larg și nu se limitează la anumite naționalități. 69% dintre britanici consideră că imigrația din ultimii zece ani a fost prea ridicată, ceea ce indică existența unei percepții majoritar negative asupra nivelului general al migrației către Regatul Unit.
În același timp, 43% dintre cei intervievați consideră că imigrația a avut un efect negativ asupra Marii Britanii. Rezultatul reflectă o preocupare importantă în rândul populației cu privire la impactul imigrației asupra societății, economiei și serviciilor publice, într-o perioadă în care problema migrației rămâne una dintre temele importante ale dezbaterii politice britanice.
Sondajul arată și ce criterii sunt importante pentru britanici atunci când evaluează dacă un imigrant ar trebui primit în Regatul Unit. Cel mai important factor este reprezentat de antecedentele penale. 94% dintre respondenți consideră cazierul sau istoricul penal un criteriu important atunci când este analizată acceptarea unui imigrant.
Un alt criteriu important este nivelul de educație, indicat de 76% dintre participanții la sondaj. De asemenea, 73% iau în considerare planurile privind reîntregirea familiei, în timp ce 65% consideră importante competențele și calificările persoanei care dorește să se stabilească în Regatul Unit.
Alte criterii menționate de britanici sunt bunăstarea sau situația financiară, considerată importantă de 60% dintre respondenți, precum și vârsta și IQ-ul, criterii indicate în proporții de aproximativ 56%, respectiv 54%. Rezultatele sugerează că, dincolo de naționalitatea unei persoane, britanicii acordă o importanță semnificativă profilului individual al imigrantului, inclusiv istoricului juridic, educației și capacității sale de integrare și participare economică.
În acest context, situația românilor este cu atât mai relevantă cu cât aproximativ 1,3 milioane de cetățeni români au obținut statut de rezidență în Regatul Unit. Comunitatea românească este una dintre cele mai numeroase comunități de cetățeni europeni stabilite în Marea Britanie, iar statutul obținut de aceștia le permite să locuiască și să muncească legal în anumite condiții.
În același timp, presa britanică semnalează că autoritățile de la Londra au devenit mai stricte în ceea ce privește acordarea și verificarea statutului de rezidență. Ministerul britanic de Interne a trimis aproximativ 100 de scrisori unor beneficiari, informându-i că au primit din greșeală statutul de rezidență temporară și că, în consecință, nu pot continua procedurile pentru obținerea statutului permanent de ședere.
Situația evidențiază importanța statutului de rezidență pentru cetățenii străini aflați în Marea Britanie. Fără parcurgerea etapelor birocratice necesare și fără deținerea statutului corespunzător, accesul la anumite drepturi fundamentale ale vieții de zi cu zi poate fi afectat.
Potrivit informațiilor prezentate, lipsa acestor forme de statut poate crea probleme inclusiv în ceea ce privește angajarea legală și închirierea unei locuințe. Prin urmare, statutul de rezidență nu reprezintă doar o formalitate administrativă, ci are implicații directe asupra posibilității unei persoane de a locui și de a munci legal în Regatul Unit.
Situația românilor trebuie privită, așadar, în contextul schimbării generale a atitudinii britanicilor față de imigrație. Datele YouGov indică o creștere a scepticismului față de nivelul imigrației, iar majoritatea britanicilor consideră că numărul persoanelor venite din străinătate în ultimul deceniu a fost prea mare.
Pentru românii care locuiesc deja în Regatul Unit, această schimbare de atitudine se suprapune peste un cadru administrativ în care statutul de rezidență devine tot mai important. Chiar dacă un număr foarte mare de cetățeni români au obținut deja statut de rezident, controalele și verificările administrative continuă, iar cazurile în care autoritățile constată erori în acordarea statutului pot avea consecințe pentru persoanele vizate.
Sondajul mai arată că problema imigrației nu este evaluată exclusiv prin prisma originii naționale. Pentru britanici contează în mod semnificativ dacă persoana care dorește să vină în țară are antecedente penale, ce nivel de educație și ce competențe profesionale are, precum și situația sa personală și financiară. Aceste criterii indică o preocupare pentru profilul și potențiala contribuție a imigrantului la societatea britanică.
Totuși, procentul de 47% dintre britanici care ar prefera mai puțini imigranți români plasează România într-o zonă de reticență semnificativă. Acest lucru este relevant în special prin dimensiunea comunității românești din Regatul Unit și prin rolul pe care aceasta îl are pe piața muncii britanice.