România se pregătește pentru scenariul în care Cernavodă se oprește. Ce se întâmplă cu energia în cazul unei crize

Situația de la Centrala Nucleară de la Cernavodă rămâne atent monitorizată, după ce nivelul scăzut al Dunării a ridicat probleme în ceea ce privește asigurarea apei necesare pentru sistemele de răcire ale Unității 2. Deși intervențiile autorităților pe Dunăre au dus temporar la o îmbunătățire a nivelului apei în zona Cernavodă, efectul acțiunilor nu s-a dovedit unul de durată, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Scufundarea barjelor pentru redirecționarea debitului Dunării spre Cernavodă, amânată din nou. Intervenția este reprogramată pentru vineri

România se pregătește pentru scenariul în care Cernavodă se oprește. Ce se întâmplă cu energia în cazul unei crize

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a avertizat că România trebuie să fie pregătită inclusiv pentru scenariul în care Unitatea 2 de la Cernavodă ar fi oprită temporar. Oficialul a explicat că situația hidrologică rămâne dificilă și că autoritățile nu pot estima cu exactitate cât timp va fi suficientă apa pentru funcționarea sistemelor de răcire ale reactorului.

Potrivit lui Bușoi, după primele intervenții realizate pe Dunăre s-a observat o creștere a nivelului apei în zona Cernavodă. Totuși, datele analizate ulterior au indicat că această ameliorare nu a fost suficient de stabilă pentru a elimina riscul. Din acest motiv, autoritățile iau în calcul și scenariul în care reactorul 2 nu ar putea funcționa pentru o perioadă scurtă.

Problema este legată de debitul și nivelul foarte scăzut al Dunării, care pot afecta alimentarea cu apă a sistemelor de răcire ale centralei. Pentru funcționarea unei centrale nucleare, răcirea este esențială, iar situația hidrologică actuală a determinat autoritățile să ia măsuri pentru a menține nivelul necesar în zona Cernavodă.

Intervențiile de pe Dunăre au urmărit să direcționeze o cantitate mai mare de apă către zona centralei. Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Irinel Ionel Scrioșteanu, care a coordonat acțiunea de la Bala, a anunțat că aproximativ 50 de metri cubi de apă pe secundă au fost direcționați către Cernavodă.

Măsura a permis menținerea în funcțiune a Unității 2, însă autoritățile avertizează că situația nu poate fi considerată rezolvată. Nivelul Dunării continuă să fie monitorizat, iar eficiența intervențiilor depinde de evoluția debitului și de cantitatea de apă disponibilă în continuare.

Scrioșteanu a transmis că reactorul 2 rămâne în funcțiune, dar a avertizat, la rândul său, că pericolul nu a trecut.

În cazul în care nivelul Dunării ar continua să scadă și apa disponibilă pentru pompele de răcire nu ar mai fi suficientă, Unitatea 2 de la Cernavodă ar putea fi oprită temporar.

Cristian Bușoi a explicat că autoritățile trebuie să fie pregătite pentru această eventualitate, chiar dacă speranța este ca reactorul să poată continua să funcționeze.

El a precizat că au fost deja făcuți pași pentru gestionarea unei eventuale situații de criză energetică. Printre acestea se numără adoptarea unei Hotărâri de Guvern privind situațiile de criză și aprobarea de către Transelectrica a normativului privind eventualele limitări ale consumului de energie.

Scopul acestor măsuri este ca sistemul energetic național să poată face față unei situații în care producția internă de electricitate ar fi afectată.

În cel mai dificil scenariu, dacă Unitatea 2 de la Cernavodă ar fi oprită și România nu ar putea acoperi deficitul prin importuri de energie, ar putea fi aplicate limitări temporare pentru anumite categorii de consumatori industriali.

Potrivit lui Bușoi, Transelectrica, prin intermediul Dispecerului Energetic Național, ar putea reduce cantitatea de energie livrată anumitor mari consumatori industriali cu 10%, 20% sau chiar 30%, în funcție de gravitatea situației.

Măsura ar fi aplicată gradual și ar viza anumite activități industriale mari consumatoare de electricitate. Nu ar fi vorba despre întreruperi generale de energie și nici despre limitarea consumului populației.

Oficialul a subliniat că aceste măsuri sunt gândite tocmai pentru a proteja consumatorii casnici și serviciile esențiale.

Unul dintre mesajele importante transmise de Ministerul Energiei este că, chiar și în scenariul în care Unitatea 2 ar fi oprită, populația nu ar trebui să resimtă efectele unei eventuale crize de producție.

Bușoi a precizat că serviciile vitale, precum spitalele, Poliția, Jandarmeria și alte servicii de suport, ar fi protejate. În același timp, consumatorii casnici nu ar urma să fie incluși în măsurile de limitare.

Astfel, dacă sistemul ar ajunge într-un punct critic, presiunea ar fi transferată în primul rând asupra unor mari consumatori industriali care pot ajusta temporar activitatea.

Această abordare ar permite menținerea alimentării populației și a infrastructurii esențiale, chiar dacă producția internă de energie ar scădea temporar.

Cristian Bușoi a făcut și o serie de recomandări privind reducerea consumului de electricitate, dar a insistat că nu este vorba despre renunțarea la confort sau despre măsuri extreme.

El a explicat că eficientizarea consumului poate avea un efect benefic asupra sistemului energetic și, în același timp, poate reduce facturile consumatorilor.

Una dintre principalele recomandări este mutarea anumitor activități din intervalele de vârf în perioadele în care cererea de energie este mai redusă. În acest fel, presiunea asupra sistemului poate fi diminuată fără ca oamenii să fie nevoiți să își schimbe radical stilul de viață.

Un exemplu oferit de Bușoi este utilizarea aerului condiționat. El a sugerat ca, în perioadele de consum maxim, aparatele să nu fie utilizate la capacitate maximă, în special în intervalul 19:00-22:00.

Dacă un număr foarte mare de consumatori ar face simultan mici ajustări ale consumului, efectul cumulat ar putea fi semnificativ pentru sistemul energetic național.

Oficialul a insistat că recomandările nu trebuie interpretate ca un apel la măsuri drastice. Nu se pune problema ca populația să renunțe la iluminat, să nu mai facă duș sau să elimine activitățile normale din gospodărie.

Ideea principală este schimbarea orei la care sunt desfășurate anumite activități, astfel încât consumul să fie distribuit mai uniform pe parcursul zilei.

În acest fel, sistemul energetic poate evita atingerea unor vârfuri foarte mari de consum, care sunt mai dificil de acoperit atunci când producția internă este redusă sau când importurile sunt limitate.