Sorin Grindeanu, atac dur la Guvernul Bolojan: „Eșec epic”. Liderul PSD acuză scăderea economiei și „trai pe datorie”

Sorin Grindeanu, liderul PSD și președintele Camerei Deputaților, a declarat joi că parlamentarii social-democrați au încercat, în perioada sesiunii extraordinare, să compenseze ceea ce el consideră a fi lipsa de performanță a premierului demis Ilie Bolojan. Grindeanu susține că Parlamentul a lucrat aproape pe întreaga perioadă a verii pentru adoptarea unor acte normative necesare îndeplinirii jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), afirmând că în acest fel au fost salvate miliarde de euro din fondurile europene, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: Grindeanu: Parlamentul a evitat, cu votul PSD, pierderea a 5,8 miliarde euro din PNRR și a facilitat accesarea a 16,7 miliarde de euro din programul SAFE

Sorin Grindeanu, atac dur la Guvernul Bolojan: „Eșec epic”. Liderul PSD acuză scăderea economiei și „trai pe datorie”

Liderul PSD a precizat că activitatea Parlamentului va continua și în săptămânile următoare, până la începerea sesiunii ordinare, în funcție de deciziile care urmează să fie luate de Curtea Constituțională a României (CCR), dar și de eventualele proiecte legislative care vor ajunge în Legislativ. Grindeanu a dat ca exemplu legea salarizării și alte acte normative care nu au legătură directă cu PNRR, dar care pot fi adoptate de Parlament în această perioadă.

În cazul în care CCR va decide retrimiterea unor legi în Parlament, Grindeanu spune că nu va ezita să convoace Legislativul din nou. El a explicat că, dacă luni vor exista decizii ale Curții și ulterior va fi disponibilă și motivarea acestora, parlamentarii ar putea fi convocați în cursul săptămânii viitoare pentru a reexamina actele normative și pentru a îndeplini jaloanele asumate prin PNRR. Potrivit liderului PSD, menținerea activității parlamentare este necesară pentru ca România să nu piardă alte fonduri europene.

În același discurs, Grindeanu a făcut o evaluare extrem de critică a situației economice și politice după aproximativ 100 de zile de la demiterea oficială a Guvernului condus de Ilie Bolojan. Social-democratul a calificat bilanțul actualei guvernări drept un „eșec epic” și a susținut că Executivul nu ar avea legitimitate democratică. În opinia sa, datele economice din ultimele luni demonstrează că România traversează o perioadă de contracție, în timp ce alte state din regiune înregistrează creșteri.

Grindeanu a invocat, în acest sens, evoluția produsului intern brut, afirmând că economia României a scăzut în primul trimestru al anului cu 1,1% față de aceeași perioadă din 2025. El a subliniat că aceasta ar reprezenta al treilea trimestru consecutiv de stagnare sau scădere economică, pe care îl pune în legătură directă cu perioada în care Ilie Bolojan s-a aflat la conducerea Guvernului. În contrast, Grindeanu a menționat creșterile economice înregistrate de Polonia, Bulgaria, Cehia și Ungaria, argumentând că România rămâne în urmă față de alte economii din Europa Centrală și de Est.

O altă problemă semnalată de liderul PSD este evoluția producției industriale. Potrivit lui Grindeanu, industria românească se află pentru a cincea lună consecutivă pe scădere, iar România ocupă locul al doilea într-un clasament negativ la nivelul Uniunii Europene. În opinia sa, această evoluție arată că măsurile adoptate de actualul Guvern nu au reușit să stimuleze producția și activitatea economică.

Grindeanu a vorbit și despre investițiile străine, despre care susține că au înregistrat o diminuare semnificativă. El a comparat valoarea investițiilor străine din perioada ianuarie-mai 2025, de aproximativ 2,9 miliarde de euro, cu cea din aceeași perioadă a anului 2026, de aproximativ 2,1 miliarde de euro. Social-democratul a prezentat această scădere drept un alt indicator al deteriorării climatului economic și al lipsei de încredere a investitorilor.

Consumul reprezintă, în opinia sa, o altă vulnerabilitate majoră a economiei. Grindeanu a afirmat că România se află în a 11-a lună consecutivă de scădere a consumului și a susținut că, în lipsa unei reveniri a cererii interne, producția nu poate fi relansată. El a legat astfel scăderea consumului de dificultățile cu care se confruntă economia și de reducerea perspectivelor de redresare în perioada următoare.