Ucraina, prinsă între Trump și Putin. Cum ar putea negocierile de pace să avantajeze Kremlinul

Volodimir Zelenski se confruntă cu o presiune tot mai mare în încercarea de a apăra Ucraina de invazia rusă, în condițiile în care relația cu principalul său aliat, Statele Unite, devine tot mai imprevizibilă. Potrivit unei analize publicate de Newsweek și preluate de Digi24, deciziile recente ale președintelui american Donald Trump ar putea slăbi capacitatea Kievului de a rezista atacurilor Rusiei și ar putea oferi Kremlinului avantaje diplomatice și militare. Situația s-ar putea complica și mai mult dacă republicanii vor înregistra pierderi importante la alegerile pentru Congresul american din 3 noiembrie, un rezultat care l-ar putea determina pe Trump să caute responsabili pentru eventualele sale eșecuri politice.

Te-ar mai putea interesa și: Ucraina vrea să mute controalele vamale pentru cereale în UE, pe fondul atacurilor rusești asupra transporturilor

Ucraina, prinsă între Trump și Putin. Cum ar putea negocierile de pace să avantajeze Kremlinul

Analiza avertizează că, în acest context, Ucraina riscă să fie prinsă între obiectivele personale și politice ale liderului de la Casa Albă și strategia pe termen lung a lui Vladimir Putin. În timp ce Zelenski încearcă să obțină în continuare sprijinul occidental pentru apărarea țării sale, Trump pare concentrat pe încheierea rapidă a războiului și pe obținerea unor rezultate diplomatice și economice pe care să le poată prezenta drept succese ale administrației sale.

În ultimele două săptămâni, Ucraina s-a confruntat cu mai multe probleme care au afectat cooperarea cu Washingtonul. Acestea au apărut după ce Trump a anunțat un acord cu Vladimir Putin privind livrarea de motorină, un pas care, potrivit analizei, ilustrează apropierea dintre administrația americană și Kremlin.

Printre evoluțiile care au îngrijorat autoritățile ucrainene se numără solicitarea Statelor Unite ca Kievul să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, restricționarea accesului Ucrainei la rețeaua de sateliți Starshield și apariția unor dificultăți în cooperarea cu serviciile de informații americane. Acestea din urmă sunt importante inclusiv pentru avertizarea autorităților ucrainene în legătură cu atacurile iminente ale Rusiei asupra orașelor.

Limitarea accesului la infrastructura satelitară este deosebit de relevantă pentru operațiunile militare ucrainene, deoarece dronele au devenit un instrument important în război. Orice reducere a capacității de comunicare și coordonare poate îngreuna desfășurarea operațiunilor și apărarea împotriva forțelor ruse.

John Lough, șeful departamentului de politică externă și parteneriate internaționale din cadrul centrului New Eurasian Strategies (NEST), consideră că Trump nu se simte responsabil pentru apărarea Ucrainei. În opinia sa, liderul american ar putea accepta inclusiv sacrificarea intereselor Kievului dacă acest lucru l-ar ajuta să-și atingă propriile obiective.

Această perspectivă ridică semne de întrebare cu privire la viitorul sprijinului american. Ucraina depinde de cooperarea cu Statele Unite în mai multe domenii esențiale, iar schimbările decise de administrația Trump pot avea consecințe directe asupra capacității sale de a continua războiul.

Un alt factor de incertitudine îl reprezintă alegerile pentru Congresul american din 3 noiembrie. Dacă republicanii vor pierde teren în mod semnificativ, Trump s-ar putea confrunta cu o presiune politică internă mai mare, în special în ceea ce privește economia și politica externă.

Potrivit analizei, președintele american a încercat să pună o parte din responsabilitatea pentru criza energetică pe seama atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești. Această abordare i-ar permite să mute atenția de la problemele provocate de războiul împotriva Iranului și de la efectele politicilor propriei administrații.

Mesaje similare au fost preluate și de unii republicani. Senatorul Mike Lee, de exemplu, l-a acuzat pe Zelenski că ar încerca să-i ajute pe democrați să câștige alegerile din noiembrie.

Cu toate acestea, datele unui sondaj citat în articol indicau că Trump avea susținerea a 31% dintre americani, în timp ce democrații conduceau în intențiile de vot pentru Congres, cu 47%, față de 35% pentru republicani. Aceste cifre reprezintă fotografia politică prezentată de sondajul respectiv, nu un rezultat electoral definitiv.

Analiza sugerează că, dacă alegătorii îl vor sancționa pe Trump pentru modul în care gestionează economia și politica externă, președintele ar putea deveni și mai hotărât să obțină un succes diplomatic care să-i consolideze imaginea. În acest scenariu, Ucraina ar putea suporta o parte din costurile politice ale deciziilor sale, prin reducerea sprijinului american sau prin presiuni suplimentare pentru acceptarea unui acord de pace.

Un eventual Congres controlat de democrați ar putea manifesta o atitudine mai favorabilă față de Kiev. Totuși, schimbarea majorității legislative nu ar elimina automat puterile președintelui în materie de diplomație, transferuri de armament și cooperare între serviciile de informații. Prin urmare, chiar dacă democrații ar obține controlul Congresului, administrația Trump ar păstra instrumente importante prin care să influențeze sprijinul oferit Ucrainei.

Potrivit analizei Newsweek, Trump este concentrat pe obținerea unui acord care să pună capăt războiului, însă presiunile pentru compromisuri par să fie îndreptate în principal către Kiev, nu către Moscova.

Această abordare îi oferă lui Putin posibilitatea de a beneficia de apropierea diplomatică de Washington fără să fie obligat, cel puțin deocamdată, să accepte concesii importante pentru încheierea conflictului. Rusia poate obține avantaje în relația cu Statele Unite și poate contribui la slăbirea sprijinului occidental pentru Ucraina, în timp ce operațiunile sale militare continuă.

Pentru Trump, încheierea războiului ar putea reprezenta o realizare majoră pe plan internațional. John Lough afirmă că președintele american pare concentrat pe ideea că poate pune capăt unui conflict de amploare și că, ulterior, ar putea obține acorduri comerciale profitabile și chiar recunoaștere internațională pentru eforturile sale de pace.

În această logică, rezultatul negocierilor ar putea fi evaluat de Trump și prin prisma beneficiilor politice și economice pentru Statele Unite. Pentru Ucraina, însă, problema fundamentală este dacă un asemenea acord ar garanta securitatea țării și ar împiedica Rusia să reia ofensiva după o eventuală încetare a focului.

Analiza avertizează că dorința administrației americane de a obține rapid un rezultat diplomatic ar putea duce la presiuni asupra Kievului pentru acceptarea unor condiții dezavantajoase. În lipsa unor concesii comparabile din partea Moscovei, un asemenea proces ar putea favoriza obiectivele strategice ale Kremlinului.

În timp ce Trump încearcă să obțină un acord de pace, Vladimir Putin ar putea folosi inițiativa diplomatică pentru a-și consolida poziția, fără să renunțe la obiectivele militare ale Rusiei.

Alexander Morozov, șeful departamentului de cercetare a politicii interne a Rusiei din cadrul centrului NEST, susține că Moscova exploatează presiunea exercitată de Trump asupra lui Zelenski pentru a-și intensifica acțiunile împotriva Europei. Potrivit acestuia, Kremlinul urmărește să slăbească sprijinul european pentru Ucraina și să influențeze negocierile astfel încât Kievul să ajungă într-o poziție vulnerabilă.

Morozov afirmă că Rusia nu mizează neapărat pe obținerea rapidă a unui acord de pace, ci pe crearea condițiilor în care Ucraina să poată fi înfrântă. În această perspectivă, negocierile nu reprezintă neapărat un pas decisiv spre încheierea războiului, ci și o oportunitate pentru Moscova de a exploata diferențele dintre aliații occidentali.

Dacă relația dintre Statele Unite și Europa se deteriorează, Rusia ar putea beneficia de diminuarea coordonării dintre partenerii Ucrainei. În același timp, Kremlinul ar putea prezenta Kievul și statele europene care îl susțin drept principalii responsabili pentru blocarea păcii, în timp ce își continuă ofensiva militară.