Unde sunt cele mai mari salarii în România și Spania în 2026. IT-ul și medicina printre cele mai bine plătite domenii

Piața muncii din România și Spania evoluează în ritmuri diferite în 2026, însă în ambele state salariile cele mai ridicate sunt concentrate în domeniile cu deficit de specialiști.

În timp ce în România cele mai mari venituri sunt înregistrate în IT, petrol și gaze și cercetare-dezvoltare, în Spania clasamentul este dominat de medicii specialiști, arhitecții IT și directorii financiari.

Datele analizate de Mediafax arată că economiile celor două state se confruntă cu provocări diferite.

România continuă să înregistreze creșteri salariale în sectoarele tehnice și industriale, însă acestea sunt afectate de presiunile inflaționiste. În schimb, în Spania, deficitul de personal calificat și transformările generate de digitalizare și inteligența artificială susțin creșterea remunerațiilor în profesiile cu înaltă specializare.

În România, sectorul IT își păstrează poziția de lider în privința salariilor, cu un venit mediu net de aproximativ 8.000 de lei pe lună. Urmează industria de petrol și gaze, cu circa 7.000 de lei net lunar, și cercetarea-dezvoltarea, unde salariul mediu se situează în jurul valorii de 6.800 de lei.

Construcțiile, ingineria și telecomunicațiile completează clasamentul, cu venituri cuprinse între 6.000 și 6.500 de lei net pe lună.

În Spania, cele mai mari salarii sunt acordate medicilor specialiști din sistemul privat, care câștigă peste 56.000 de euro brut pe an.

Printre cele mai bine remunerate profesii se află și arhitecții IT, directorii financiari, farmaciștii, inginerii și specialiștii în securitate cibernetică, pe fondul cererii ridicate pentru competențe avansate.

Un element comun celor două piețe este dificultatea angajatorilor de a recruta personal calificat

În Spania, cererea de forță de muncă depășește oferta, pe fondul dezvoltării proiectelor economice și al reorganizării activității companiilor prin digitalizare și utilizarea inteligenței artificiale.

În România, deficitul de candidați este resimțit în special în IT și în domeniile tehnice, unde competiția pentru specialiști continuă să exercite presiuni asupra nivelului salariilor.

În cazul Spaniei, piața muncii este influențată și de migrația personalului medical către alte state europene, unde nivelul remunerației este mai ridicat.

Acest fenomen reduce oferta de specialiști pe plan intern și contribuie la majorarea salariilor pentru medicii care aleg să rămână în țară.

Evoluția salariilor din cele două state evidențiază faptul că profesiile care necesită competențe tehnice sau înaltă calificare continuă să beneficieze de cele mai mari venituri, pe fondul deficitului de personal și al transformărilor tehnologice care remodelează piața muncii europeană.

Citește și: EY România: Peste 3 milioane de români au emigrat temporar în două decenii. Creșterea imigrației începe să redeseneze piața muncii

Rata șomajului din Spania a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 18 ani

Angajările din timpul verii au creat 486.000 de locuri de muncă în al doilea trimestru, ridicând numărul persoanelor angajate la un nivel record de 22,8 milioane, informează Euronews.

Rata șomajului în Spania a scăzut la 9,87%, cel mai scăzut nivel din 2008, în al doilea trimestru al anului.

Potrivit Institutului Național de Statistică din Spania (INE), numărul persoanelor angajate a crescut la 22,779 milioane, după ce au fost create 486.000 de locuri de muncă între aprilie și iunie. În același timp, șomajul a scăzut cu 213.300 de persoane, împingând rata șomajului sub 10%.

Creșterea ocupării forței de muncă a coincis cu începutul sezonului estival, o perioadă în mod tradițional favorabilă angajărilor, în special în servicii.

Forța de muncă a crescut, de asemenea, pe parcursul trimestrului, ajungând la un număr record de 25,27 milioane de persoane, reflectând o creștere atât a ocupării forței de muncă, cât și a numărului de persoane care doresc să intre pe piața muncii.

Sectorul serviciilor a reprezentat majoritatea locurilor de muncă noi, impulsionat de activitatea turistică, deși construcțiile și industria au înregistrat și ele creșteri. Agricultura, în schimb, a fost singurul sector care a pierdut lucrători în această perioadă.

Catalonia a înregistrat cea mai mare creștere a ocupării forței de muncă în termeni absoluți, în timp ce Insulele Baleare au înregistrat cea mai puternică creștere procentuală.

Creșterea ocupării forței de muncă s-a concentrat în locurile de muncă salariate și cu normă întreagă.

Aproape trei sferturi dintre angajați au acum contracte permanente, iar locurile de muncă temporare au continuat să scadă, în special în sectorul privat. Posturile cu normă întreagă au reprezentat 405.400 din cele 486.000 de locuri de muncă create.

Numărul locurilor de muncă în sectorul privat a crescut cu 501.600 în timpul trimestrului, în timp ce numărul locurilor de muncă în sectorul public a scăzut cu 15.600. În termeni ajustați sezonier, numărul locurilor de muncă a crescut cu 0,54% față de trimestrul precedent.

Cele mai recente cifre lasă Spania cu doar 221.000 de locuri de muncă mai puțin decât previziunile guvernului de 23 de milioane de persoane angajate până la sfârșitul anului 2026.

Ministrul Economiei, Carlos Cuerpo, a stabilit această etapă importantă în februarie 2025, pe baza unei creșteri estimate a ocupării forței de muncă de aproximativ 500.000 de persoane pe an.

Rata șomajului înregistrat în România a fost de 3,20% la sfârșitul lunii iunie 2026

Rata șomajului înregistrat la nivel național a fost de 3,20% la sfârșitul lunii iunie 2026, cu 0,01 puncte procentuale mai mică decât în luna anterioară, potrivit datelor publicate marți, 28 iulie, de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Comparativ cu iunie 2025, rata șomajului a fost mai mare cu 0,05 puncte procentuale. Numărul total al șomerilor înregistrați la finele lunii iunie a fost de 256.314 persoane.

Față de luna precedentă, numărul șomerilor indemnizați a scăzut cu 671 de persoane, în timp ce numărul șomerilor neindemnizați a crescut cu 191 de persoane. Pe medii de rezidență, 68.474 de șomeri proveneau din mediul urban, iar 187.840 din mediul rural.

La 30 iunie 2026, în evidențele ANOFM erau 124.433 de femei și 131.881 de bărbați fără loc de muncă.

Cei mai mulți șomeri au peste 55 de ani Cei mai mulți șomeri înregistrați aveau peste 55 de ani, respectiv 65.730 de persoane. Aceștia erau urmați de persoanele cu vârsta între 40 și 49 de ani, cu 61.820 de șomeri.

În grupa 50-55 de ani erau înregistrați 47.483 de șomeri, iar în grupa 30-39 de ani erau 43.978 de persoane. Cele mai puține persoane fără loc de muncă înregistrate erau în grupa 25-29 de ani, respectiv 14.763 de persoane.

În funcție de nivelul de educație, șomerii fără studii și cei cu nivel de educație primar reprezentau 29,67% din totalul persoanelor aflate în evidențele ANOFM.

Șomerii cu nivel de educație gimnazial aveau o pondere de 34,33%, iar cei cu studii universitare reprezentau 4,75% din total. Datele privind șomajul înregistrat diferă de cele publicate de Institutul Național de Statistică, deoarece cele două instituții folosesc metodologii diferite.

INS estimează numărul persoanelor fără loc de muncă aflate în căutarea unui job, indiferent dacă sunt sau nu înscrise la agențiile de ocupare, în timp ce ANOFM raportează exclusiv persoanele înregistrate oficial ca șomeri, informează Digi 24.