Paslaru, TZA: Marele castigator in materie de salarizare si concedieri colective este statul

Potrivit lui Paslaru, marele castigator in materie de salarizare si concedieri colective este statul, intrucat bugetarii ies din sfera de aplicare a prevederilor Codului Muncii. Astfel, autoritatile nu vor mai fi obligate sa respecte procedurile aplicabile celorlalti angajatori in cazul concedierilor colective si a negocierilor privind salariile.

Partenerul Tuca Zbarcea&Asociatii considera ca proiectul de modificare a Codului Muncii nu contine elemente care sa schimbe abordarea aspectelor fundamentale ce fac obiectul reglementarii si care se regasesc in principiile si regulile statuate prin legislatia europeana.

Unul din principalele avantaje oferite angajatorilor prin intermediul modificarilor preconizate consta in revizuirea conditiilor ce trebuie indeplinite pentru incheierea contractelor de munca pe perioada determinata.

Legislatia actuala permite utilizarea contractelor pe durata determinata doar in cazuri limitate. Spre exemplu, in cazul unor proiecte, angajarea pe durata determinata se poate in prezent face doar in cazul in care exista reglementari speciale in acest sens in legi speciale sau in contractele colective incheiate la nivel national si la nivel de ramura, prevederi care sunt inexistente.

„Sigur ca vor putea exista cazuri in care angajatorii sa abuzeze de noile prevederi justificand angajari pe durata determinata prin proiecte care in realitate nu exista, insa astfel de situatii, ca orice alte abuzuri, vor putea fi rezolvate prin sesizarea inspectiei muncii sau a instantelor de judecata”, a spus Paslaru.

In opinia avocatului modificarile privind contractele de munca pe durata determinata precum si situatiile in care pot fi acordate concedii si zile libere fara plata vor asigura companiilor solutii de angajare pentru activitatile dedicate anumitor proiecte, precum si de reducere a costurilor in cazul fluctuatiilor de activitate.

Astfel, vor putea fi angajati salariati pe durata limitata a unui proiect, de pana la trei ani si, de asemenea, angajatorul va putea acorda zile libere fara plata (o zi pe saptamana), in cazurile in care activitatea este redusa temporar, precum si concedii fara plata de pana la 15 zile pe an.

„Una dintre problemele importante legate de reglementarea pietei muncii cu care se confruntau investitorii, in special cei straini, era lipsa unor alternative de angajare sau care sa permita o gestiune corespunzatoare a costurilor cu forta de munca, in cazurile si in domeniile caracterizate de fluctuatii ale activitatii sau in cazurile unor proiecte. „, a adaugat Paslaru.

Paslaru apreciaza ca modificarile preconizate vor viza si regimul contractelor colective de munca, dar nu va fi vorba de o „desfiintare”, ci mai degraba, de o reducere a sferei de aplicare a acestora. Codul Muncii face doar referiri generale la contractele colective, acestea beneficiind de o reglementare detaliata intr-o lege speciala, inca in vigoare, respectiv Legea 130/1996.

„Din informatiile existente se pare ca se doreste inlocuirea acesteia cu o lege cadru a dialogului social care sa reuneasca reglementarile referitoare atat la contractele colective de munca cat si la conflictele de munca. „, a mai spus Paslaru.

El a aratat ca formulele de negociere a contractelor colective la nivel national si de ramura au provocat de multe ori schimbari semnificative in bugetele companiile care nu erau parte la negocieri sau nu erau membre ale organizatiilor patronale.

Paslaru a dat ca exemplu sectorul comertului unde marii operatori ai lanturilor de magazine au constatat ca a fost incheiat un contract colectiv de munca la nivelul ramurii in a carui negociere nu au fost implicati si care a avut un impact semnificativ asupra bugetelor de salarii existente.

„Companiile multinationale vin cu politicile si filozofiile proprii in materie de salarizare, bazate pe principii motivationale si pe performanta, care intra de multe ori in conflict cu reglementarile traditionale ale contractelor colective de munca ce raporteaza salarizarea la alte criterii cum ar fi vechimea in munca. Asocierea si formarea organizatiilor patronale poate fi inhibata de dispozitiile aplicabile in materie de concurenta si de teama ca astfel de demersuri comune ar putea fi interpretate ca reprezentand intelegeri anticoncurentiale.”, a aratat Paslaru.

Pe de alta parte, Paslaru atrage atentia ca obligarea tuturor companiilor dintr-o ramura sa respecte prevederile contractului colectiv incheiat la nivelul ramurii respective, poate afecta unele companiile mici si mijlocii care nu au capacitatea financiara care sa le permita acordarea drepturilor si beneficiilor stipulate de acel contract.

„Marile companii pot negocia in cadrul unui contract colectiv de ramura drepturi si beneficii pe care companiile mici nu pot sa le acorde, afectand astfel activitatea acestora si creandu-se avantaje competitive, ceea ce nu este corecta”, a explicat Serban Paslaru.