Anul 2025 s-a dovedit a fi deosebit de dificil pentru agricultura din România, în special din cauza fenomenelor meteo extreme care au compromis masiv culturile tradiționale. Înghețurile târzii, brumele din lunile februarie și martie și variațiile bruște de temperatură au afectat grav livezile clasice, în special caisul și piersicul, care în mod normal ar fi trebuit deja să fie în faza de dezvoltare a fructelor. Din păcate, în acest an, aceste specii au suferit pierderi aproape totale.
Te-ar mai putea interesa și: Cum să-ți protejezi pomii fructiferi contra înghețului de primăvară. Metodele gospodarilor pentru protejarea grădinii
În acest context descurajator, o rază de speranță vine dintr-un proiect experimental început în urmă cu câțiva ani la Stațiunea de Cercetare Dăbuleni. Aici, specialiștii au testat aclimatizarea unor specii exotice, în general neobișnuite pentru clima din România. Spre surprinderea multora, unele dintre aceste plante nu doar că s-au adaptat la condițiile locale, dar au și rodit din plin, devenind adevărate surse alternative de venit pentru fermierii vizionari.
Curmalul, fisticul și kaki-ul se numără printre vedetele acestui experiment reușit. Dintre acestea, curmalul pare a fi cea mai promițătoare specie în acest moment, conform declarațiilor Aureliei Diaconu, directorul stațiunii Dăbuleni. Ea a explicat că pomii au început să dezmugurească recent și că producția este deja una remarcabilă. În unele cazuri, un singur arbore a oferit peste 20 de kilograme de fructe într-un an, ceea ce, la un preț de 16 lei/kg, se traduce într-un profit de aproximativ 320 de lei per copac.
Fructele rezultate din aceste culturi au deja o cerere crescută în piețe și supermarketuri, fiind considerate produse de nișă, cu valoare adăugată mare. Tot mai mulți agricultori din zonele afectate de schimbările climatice încep să se orienteze spre aceste specii, care par mai rezistente la noile condiții de mediu și mai profitabile economic.
În plus, cultivarea acestor arbori exotici poate reprezenta o soluție strategică pe termen lung pentru adaptarea agriculturii românești la noile realități climatice. Investiția într-un astfel de pom, care poate produce constant ani la rând, este considerată de specialiști drept viabilă și inteligentă, în special pentru micii fermieri care doresc diversificarea surselor de venit.
Așadar, în timp ce culturile tradiționale suferă pierderi masive, curmalul – un arbore exotic aclimatizat în Oltenia – devine un simbol al adaptării și al speranței în fața schimbărilor climatice. Experiența de la Dăbuleni demonstrează că viitorul agriculturii românești ar putea sta și în diversificare, inovație și curajul de a încerca ceva diferit.
Te-ar mai putea interesa și: Temperaturile care afectează pomii. Cum să vă protejați plantele din grădină