Diverse

BOBOTEAZĂ 2023. De ce nu este bine să dai bani cu împrumut în această zi. Superstiţii de Bobotează

05 Jan, 12:04 • Dobran Viorel
Superstiții de Bobotează 2023. Creștinii ortodocși prăznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza pe 6 ianuarie. Iată o serie de tradiții și superstiții de Bobotează!
BOBOTEAZĂ 2023. De ce nu este bine să dai bani cu împrumut în această zi. Superstiţii de Bobotează

Superstiții de Bobotează 2023. Este sărbătoarea dedicată botezului Domnului în apa Iordanului. Această sărbătoare, a Bobotezei, mai este cunoscută și sub numele de “Epifanie”, “Teofanie”, “Arătarea Domnului” sau “Descoperirea cuvântului Întrupat”.

Totodată, Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos. De Bobotează, se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce.

Tootdată, mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. Astfel, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.

Obiceiuri și superstiții de Bobotează 2023

Tradiţia mai spune că, la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, deoarece aduce ghinion.

Se mai spune că, în ziua de Bobotează toate apele sunt sfinţite, de aceea femeile nu trebuie să spele rufe pentru următoarele opt zile până la sfârşitul praznicului. Apa sfinţită luată are puteri miraculoase şi nu se strică niciodată.

În mediul rural, în Maramureş, cei vârstnici spun că nu e bine să arunci gunoiul până nu îţi calcă preotul în casă. Dar, dacă o faci imediat după ce a plecat preotul, vei scăpa de toate relele pentru tot anul.

Parlamentul a decis tacit! 6 și 7 ianuarie vor fi declarate Sărbători legale! Încă două zile libere pentru salariați

Se crede că, de Bobotează 2023, când preotul moaie crucea în apă, toți dracii ies din ape și rătăcesc pe câmpuri până ce se termină sfințirea apelor. Nimeni nu-i vede, în afară de lupi, care se iau după ei și unde-i prind acolo îi sfâșie. Din această cauză, există și superstiția conform căreia nu ai voie să lași rufe pe sârmă deoarece, dracii, în fuga lor, se pot ascunde printre ele.

În regiunea Bucovinei, tinerii satelor umblă pe străzi mascaţi, ca babe şi moşnegi (strămoşii), colindând pe la toate casele, mai ales pe la cele unde locuiesc fete de măritat. Vizita strămoşilor asigură belşug în casă şi peţitori mulţi fetelor de măritat.

În noaptea dinaintea Bobotezei, fetele recurgeau la numeroase practici mai mult sau mai puţin magice pentru a-şi ghici sau vedea alesul, precum: numărau parii de la gard, ghiceau în oglindă şi chiar în apă, puneau fire de busuioc sub pernă, scoteau diferite obiecte simbolice de sub farfurii, scormoneau focul din vatră spunând: „Cum sar scânteile din jăratic, aşa să scânteie inima lui, şi nu înteţesc focul, ci înteţesc inima lui”. 

În Ajunul Bobotezei, fetele nemăritate încearcă să fure (de cele mai multe ori preotul le dăruieşte) un fir de busuioc din mănunchiul cu care preotul a stropit casa şi locatarii ei, pentru că se crede că busuiocul, pus în sân, o va ajuta să îşi viseze ursitul.

Calendar religios ianuarie 2023. Când pică sărbători cu cruce roșie și când sunt celebrați mari Sfinți

BOBOTEAZA este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici. La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an. Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc şi pun busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară. Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut. Catolicii celebrează astăzi Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care au venit să-l vadă pe pruncul abia născut, aducându-i daruri, aur, smirnă şi tămâie.

În Franţa, cu această ocazie se serveşte un fel de plăcintă numită „la galette des rois”, care pe vremuri era împărţită în tot atâtea felii câţi comeseni erau, plus una. Felia suplimentară, denumită „a Bunului Dumnezeu” sau „a Fecioarei”, era oferită primului sărac care apărea în faţa familiei. Un obicei actual constă în ascunderea unei figurine, reprezentând un rege mag, în interiorul plăcintei, iar cel dintre meseni care va descoperi figurina în porţia sa va fi regele zilei.

Bobotează 2023, ultimele pregătiri la Constanţa: 

În Belgia şi în Olanda există, de asemenea, tradiţia preparării unui desert cu cremă de migdale, similar celui pregătit în Franţa. Cel mai tânăr dintre membrii familiei se ascunde sub masă pentru a alege feliile pentru fiecare, iar cel desemnat regele zilei îşi alege o regină. În timpul acestei zile, copiii străbat străzile intonând cântecul stelei şi intră în case pentru a primi mandarine şi bomboane, tradiţie pe cale de dispariţie în Belgia, dar păstrată încă în regiunile de provincie flamande. În Spania sau în unele regiuni din Italia, copiii aşteaptă cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, zi dedicată petrecerii.

BOBOTEAZA: Prin ritualul specific acestui eveniment religios, în ziua de Bobotează, se sfinţesc apele mari şi se purifică mediul înconjurător de forţele malefice. Agheazma, adică apa sfinţită de Bobotează prin harul preoţilor, în cadrul unui ceremonial religios, primeşte virtuţi terapeutice miraculoase şi nu se strică de-a lungul anului. Agheazma este apa „vie”, este leacul care revigorează trupul şi sufletul, alungă bolile şi spiritele malefice din viaţa noastră. Sărbătoarea este cunoscută şi cu numele de Teophania, termen care provine din grecescul theophania, înseamnând „apariţia-arătarea lui Dumnezeu” deoarece, la botezul lui Hristos, Sfânta Treime s-a arătat lumii pentru prima dată. Potrivit evangheliştilor Matei, Marcu şi Luca, atunci glasul Tatălui se face auzit din ceruri, Fiul este întrupat, stând în râul Iordan, iar Duhul Sfânt se pogoară asupra lui în chip de porumbel. Botezul Domnului este unul dintre cele mai importante praznice împărăteşti ale Bisericii, iar principalul eveniment din această zi constă în sfinţirea mare a apelor, ce urmează Sfinteie Liturghii din Ajunul Bobotezei şi Sfintei Liturghii din ziua praznicului.

 

Bobotează 2023: Ce spun cercetătorii despre puterea agheasmei

În testele efectuate în laboratoare de renume, cercetătorii au constatat că apa are memorie, că aceasta poate păstra în amintire emoţiile oamenilor. În acelaşi timp, aceştia au dovedit că apa are proprietăţi ieşite din comun şi că poate să transmită, pe mai departe, proprietăţile ei. De aceea, spun specialiştii, agheasma păstrează în memorie rugăciunea de la slujba de sfinţire. În urma cercetărilor, Vlail Kaznacheev, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din Novosibirsk, precizează că, stropirea cu apă sfinţită a plantelor muribunde sau a animalelor bolnave, le readuce la viaţă. Totuşi, omul de ştiinţă mai adaugă în pledoaria sa că nici un chimist nu poate explica acest lucru. Dar spune fără rezerve că apa sfinţită are o compoziţie chimică deosebită. Dacă într-un vas care conţine apă obişnuită se toarnă puţină agheasmă, atunci toată apa din acel recipient primeşte proprietăţile apei sfinţite.

Referitor la puterea agheasmei, savantul japonez Emoto Masaru aduce un alt argument: apa reacţionează la rugăciuni şi formează cristale frumoase, luminoase; în schimb, la discuţii dure sau la injurii, apa formează cristale întunecate. În numeroasele studii (mai bine de 1000), elecrofiziciana Angelina Malakovskaia de la Laboratorul de Tehnologie Medicală şi Biologică a constatat că starea de sănătate a credincioşilor care se roagă la biserică este mai bună, iar participarea la slujba religioasă reglează valorile tensiunii arteriale. Tot specialiştii spun că semnul crucii are o putere miraculoasă asupra microbilor patogeni, atât asupra apei de la robinet, cât şi asupra celor din apele curgătoare şi din râuri, fiind mai eficient chiar decât aparatele moderne de dezinfecţie.

Bobotează 2023: Ritualuri în ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei este zi de ajunare, chiar de post negru. Tradiţia aceasta este păstrată încă din secolele IV-VI, când catehumenii (oamenii care nu erau creştini) se pregăteau să primească botezul. După ce erau botezaţi, puteau să participe pentru prima dată la Liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească.

În ajunul Bobotezei se fac ritualuri de aflare a destinului: fetele necăsătorite iau de la preot un fir de busuioc sfinţit, plantă investită cu puteri magice, folosită în descântecele de chemare a ursitului. Fata care vrea să-şi afle destinul trebuie să postească, să se roage şi să pună busuiocul sub pernă, în ajunul sărbătorii.

De asemenea, există o tradiţie foarte răspândită în multe zone din ţară pentru a afla cine este ursitul: tânăra care vrea să ştie cu cine se va căsători pregăteşte în ajunul sărbărorii o turtă din făină sărată şi din apă. Tânărul care îi aduce în vis o cană cu apă este ursitul ei.

În ajunul sărbătorii, oamenii aşteaptă praznicul în bună înţelegere; rudele şi părinţii nu se ceartă şi nu-şi pedepsesc copiii, pentru altfel, se vor certa tot anul.

Bobotează 2023: Cum îţi afli ursitul

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursida în dragoste.

Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie sa “fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi daca postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătoreasca.

În unele zone ale tarii, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământata doar cu 9 degete din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge petitorii la uşa fetei respective.

TRADITII SI OBICEIURI DE BOBOTEAZĂ

Vremea din ziua de BOBOTEAZĂ o prevesteste, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Daca ploua, urmeaza o iarna lunga, iar timpul frumos prezice o vara frumoasa. Daca bate crivatul, este semn ca vor fi roade bogate, iar daca va curge apa din streasina, se va face vin bun. Totodata, daca de BOBOTEAZĂ pomii sunt imbracati in promoroaca, va fi belsug si sanatate.

Bobotează 2023: Ritualuri pentru spor şi sănătate

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta. După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă. Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei .” Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

Bobotează 2023: Tradiţia Iordănitului

La Bobotează 2023, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile. Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

PROGNOZA METEO ianuarie 2023. Ciclonul polar vine şi peste România. ANM anunţă temperaturi scăzute şi ninsori de la jumătatea lunii

Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheazmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios, pentru ca toată .Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Chiraleisa – datină de purificare

Pe lângă înţelesurile creştine, Boboteaza este o mare sărbătoare cu caracter popular. În această zi se practică un obicei de purificare a spaţiului şi de invocare a rodului bogat. În mediul rural, frecvent în localităţile din Moldova, în ajunul Bobotezei sau chiar în ziua de Bobotează, mici grupuri de băieţi intră în curţile oamenilor şi înconjură casele, grajdurile, adăposturile pentru fân, sunând din clopoţei şi tălăngi, rostind în cor : „Chiraleisa,/ Spic de grâu/ Până-n brâu,/ Roade bune,/ Mană-n grâne!”. Tinerii colindători poartă la căciuli diferite plante cu puteri magice:busuioc, brad, vâsc şi salcie. Exista credinţa că, rostind formula liturgică „Chiraleisa” de trei ori ( termen grecesc care se traduce prin Doamne miluieşte !), oamenii devin mai puternici, toate relele fug şi anul care vine va fi „curat” până la praznicul Sfântului Andrei.

Bobotează 2023: Recuperarea Crucii din apă

În cele mai multe sate, dar şi în mediul urban există obiceiul de a arunca, la Bobotează, o Cruce în apă. Astfel, după oficierea slujbei religioase din biserică, credincioşii însoţiţi de preot pornesc în procesiune către o apă curgătoare pentru „sfinţirea apelor”. Atunci, preotul aruncă o cruce în apa îngheţată, iar flăcăii mai curajoşi se scufundă să o recupereze. Cel care scoate crucea din apă este răsplătit cu colaci, cu fructe şi cu bani.

Bobotează 2023: Ce alimente se consumă

De Bobotează, potrivit tradiţiei, se consumă alimente specifice: grâu fiert cu miere, iar după apusul soarelui se poate mânca şi piftie.